Măsurile care au fost implementate la Ministerul Energiei, în cursul anului 2022, pentru a putea face faţă provocărilor din această piaţă, şi-au arătat efectele, iar preţurile au fost ţinute la un nivel sustenabil atât pentru consumatorii casnici, cât şi pentru consumatorii industriali, a declarat, joi, într-o conferinţă de specialitate, Dan-Dragoş Drăgan, secretar de stat în Ministerul Energiei.

"Vreau să asigur întreaga piaţă de energie din România că măsurile care au fost implementate la Ministerul Energiei în perioada trecută, în cursul anului 2022, pentru a putea face faţă provocărilor din această piaţă, au fost nişte măsuri care şi-au arătat efectele. Prin aceste măsuri, preţurile au fost ţinute la un nivel sustenabil atât pentru consumatorii casnici, cât şi pentru consumatorii industriali. Desigur, acele măsuri au fost măsuri luate în concordanţă cu principiile şi reglementările Uniunii Europene şi, totodată, au fost măsuri care au trebuit implementate într-o perioadă scurtă de timp. Dacă ne referim la partea de strategie, direcţii şi dezvoltare pe care România le urmăreşte în perioada următoare, vă pot asigura că şi noi urmărim, şi suntem angajaţi pentru susţinerea neutralităţii climatice la nivelul anului 2050", a menţionat Drăgan.

Acesta a adăugat că, prin Planul naţional integrat de energie şi schimbări climatice, România trebuie să aibă minimum 30,7% surse regenerabile în total volum producţie, în 2030.

"După cum bine ştiţi, prin Planul naţional integrat de energie şi schimbări climatice avem o ţintă la nivelul anului 2030 pe care o urmărim şi pentru atingerea căreia depunem toate eforturile şi măsurile necesare. Ceea ce avem ca şi ţintă prin Planul naţional este să atingem o valoare de minimum 30,7% surse regenerabile în total volum producţie la nivelul anului 2030, ceea ce înseamnă că vor trebui adăugate în sistemul energetic naţional minimum şapte gigawaţi. Important este că în strategia noastră de dezvoltare, în perioada următoare, urmărim obiective pe termen scurt, obiective pe termen mediu şi obiective pe termen lung şi trei direcţii principale. Prima este dezvoltarea surselor de energie care folosesc surse regenerabile şi aici ne referim la producţia din surse eoliene, fotovoltaice, biomasă, biogaz, energie hidro. Urmărim întreaga paletă a tehnologiilor să fie folosite în mod just pentru a putea avea un echilibru în producţia de energie din surse regenerabile", a subliniat secretarul de stat.

Reprezentantul Ministerului Energiei a punctat faptul că va fi continuată dezvoltarea capacităţilor de producţie din surse nucleare, prin Unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă.

"La nivel de strategie urmărim continuarea şi dezvoltarea capacităţilor de producţie din surse nucleare şi vorbim de continuarea Unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă. Realizarea unei capacităţi de producţie din surse nucleare care să aibă la bază capacităţile mici, modulare. Totodată, considerăm că gazul va reprezenta, până în 2050, un combustibil de tranziţie şi în această direcţie urmărim realizarea unor capacităţi noi, eficiente, care să fie pregătite pentru utilizare a mixului de gaz şi hidrogen. Toate aceste capacităţi, strategii, vor fi susţinute printr-un program amplu de investiţii, iar sursele de finanţare vin din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi din Fondul pentru modernizare. Din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă a fost alocată, pe baza în direcţia dezvoltării capacităţilor de energie din surse regenerabile, o valoare de aproximativ 1,6 miliarde de euro. Nu trebuie să uităm faptul că dorim dezvoltarea de nivel strategic, inclusiv a potenţialului pe care România îl are în Marea Neagră. Şi aici ne referim la producţia eoliană offshore şi suntem convinşi că, în cursul acestui an, legislaţia primară să fie disponibilă pentru potenţialii aplicanţi şi companii care doresc dezvoltarea acestor capacităţi de producţie", a explicat oficialul.

Oficiali, reglementatori şi şefi ai companiilor din sistemul energetic participă, joi, la evenimentul "Future Energy Europe Summit", organizat de EnergyHub şi Club Antreprenor. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)