România este una dintre ţările cele mai expuse riscului de cutremur din Uniunea Europeană, iar o eventuală repetare a seismului din 1977 ar provoca pagube economice de ordinul zecilor de miliarde de euro, mii de răniţi şi sute de mii de persoane fără locuinţe, susţine Allana Simpson, coordonator regional pentru gestionarea riscului de dezastre în Europa şi Asia Centrală în cadrul Băncii Mondiale.

"O repetare a cutremurului din 1977 ar fi devastatoare, pentru că mai mult de 75% din populaţie (65% din populaţia din mediul urban) se află în zone cu un risc seismic ridicat, la fel ca şi 45% din serviciile critice de transport, energie, aprovizionare cu apă şi comunicaţii. Mai mult, 60-75% din activele fixe ale României, care au o contribuţie de 70-80% la Produsul Intern Brut, sunt amplasate în zone seismice. Cercetătorii şi inginerii estimează că o repetare a cutremurului din 1977 ar putea provoca pagube economice de ordinul zecilor de miliarde de euro, mai multe mii de răniţi şi posibil sute de mii de persoane fără locuinţă. România este una dintre ţările cele mai expuse riscului de cutremur din Uniunea Europeană, cu sute de vieţi pierdute şi zeci de mii de clădiri avariate în cutremure în ultimii 200 de ani. În fiecare din ultimele cinci secole au fost, în medie, două cutremure cu magnitudinea mai mare de 7 şi cinci cutremure după anul 1802 cu magnitudinea de peste 7,5", a declarat pentru AGERPRES Allana Simpson.

De asemenea, se preconizează că daunele produse clădirilor publice şi infrastructurii ar putea fi considerabile şi ar putea fi resimţite în întreaga ţară, în acel arc care începe la Iaşi, trece prin Focşani, Bucureşti şi până la graniţa de sud.

În opinia reprezentantului BM, investiţiile în prevenţie şi pregătire sunt cei mai importanţi paşi pe care România trebuie să îi facă în contextul actual. "Fiecare cetăţean ar trebui să ştie ce să facă în caz de cutremur, cum să îşi pregătească familia cu truse şi provizii de urgenţă şi de unde să afle mai multe informaţii (platforma Fiipregatit.ro). De asemenea, este important să vă cunoaşteţi comunitatea şi să identificaţi cele mai vulnerabile persoane care ar putea avea nevoie de sprijin, cum ar fi persoanele în vârstă sau persoanele cu dizabilităţi", a subliniat coordonatorul regional pentru gestionarea riscului de dezastre în Europa şi Asia Centrală în cadrul Băncii Mondiale.

În opinia sa, autorităţile locale şi naţionale trebuie să stabilească infrastructura şi clădirile care sunt cele mai expuse riscului şi să le acorde prioritate pentru consolidare, în direcţia modernizării, eficienţei energetice precum şi alte măsuri.

"Investiţiile în capacitatea de răspuns la situaţii de urgenţă şi în clădiri sigure sunt un prim pas vital, pe lângă creşterea gradului de conştientizare în rândul opiniei publice. Banca Mondială are în prezent un portofoliu în România în cadrul căruia implementează trei proiecte cu agenţii din subordinea Ministerului de Interne pentru a sprijini capacitatea de răspuns prin investiţii în clădiri critice vulnerabile precum cele unde se acordă primul ajutor. Un alt proiect care a fost demarat anul trecut, respectiv "Şcoli mai sigure, incluzive şi sustenabile", implementat de Ministerul Educaţiei, are ca scop modernizarea sau reconstrucţia unora dintre cele mai vulnerabile şcoli din România. Design-urile şcolilor din cadrul acestui proiect vor fi făcute publice şi ar putea fi utilizate ca model pentru alte şcoli din România. Aţi văzut acum în Turcia cât de importante sunt modernizarea şi consolidarea acestui tip de clădiri, în condiţiile în care şcolile care au fost construite în cadrul unui proiect implementat de Banca Mondială în zonele afectate de cutremur au fost neafectate şi sunt utilizate acum ca adăposturi", a explicat Allana Simpson.

Aceasta a precizat că, din păcate, multe ţări din Europa sunt expuse riscului de cutremur - Italia, Grecia şi Bulgaria, printre altele - şi aceste riscuri ridicate decurg din cauza clădirilor şi infrastructurii învechite construite înaintea normelor moderne de construcţie precum şi din riscurile unor cutremure mari. "Îmbunătăţirea capacităţii de răspuns la situaţii de urgenţă în întreaga Uniune Europeană a fost o prioritate în ultimii ani, iar România şi-a îmbunătăţit şi ea capacităţile de urgenţă alături de parteneri. Sunt eforturi în ceea ce priveşte creşterea gradului de conştientizare în rândul opiniei publice prin sisteme precum Ro-Alert şi Fiipregatit.ro precum şi prin intermediul organizaţiilor din societatea civilă, dar trebuie făcut mult mai mult astfel încât tuturor să li se reamintească în mod frecvent şi repetat cum să se pregătească înaintea unui dezastru şi cum să răspundă după ce acesta are loc", a subliniat Simpson.

În ceea ce priveşte fondurile alocate de autorităţile române pentru consolidarea clădirilor şi pregătirea acestora în vederea obţinerii de finanţări europene pentru astfel de proiecte, reprezentantul BM a transmis că este "o provocare uriaşă şi costisitoare".

"Aceasta este o provocare uriaşă şi costisitoare însă una care nu poate fi ignorată dacă vrem să protejăm vieţile oamenilor, mijloacele de trai, activele şi economia. Există oportunităţi pentru a adopta abordări integrate privind îmbunătăţirea rezistenţei la cutremur a clădirilor, eficienţa energetică, energiile regenerabile, siguranţa la incendii şi modernizarea generală şi asta înseamnă că costurile reale scad proporţional cu beneficiile masive aduse societăţii", a subliniat reprezentantul BM.

În ceea ce priveşte siguranţa clădirilor construite în ultimii ani în România, Allana Simpson susţine că reglementările şi normele în construcţii din România sunt aliniate cu standardele din UE şi sunt multe măsuri în vigoare care asigură respectarea acestor norme în construcţii.

"Reglementările şi normele în construcţii din România sunt aliniate la standardele din UE şi există multe măsuri în vigoare pentru a asigura respectarea acestor norme în construcţii. Dacă există orice informaţii care sugerează că lucrările de construcţii nu respectă aceste norme atunci autorităţile trebuie să investigheze aceste cazuri şi, dacă este necesar, să facă ajustări cu privire la punerea lor în aplicare", a punctat ea.

În ceea ce priveşte programele Băncii Mondiale în România pentru consolidarea capacităţilor de răspuns în caz de cutremur major şi pentru reducerea daunelor, Simpson a menţionat că în ultimii cinci ani Banca Mondială a avut un parteneriat integrat cu Guvernul în acest domeniu.

"Unul dintre domeniile Parteneriatelor de Ţară 2018-2023 ale Băncii Mondiale cu România este consolidarea rezistenţei la şocuri, cum ar fi cutremurele. Prin urmare, în ultimii cinci ani Banca Mondială a avut un parteneriat integrat cu Guvernul în acest domeniu, utilizând toate instrumentele Băncii Mondiale, respectiv împrumuturi pentru investiţii, finanţare pentru situaţii neprevăzute, asistenţă tehnică şi muncă de consiliere, precum şi fonduri fiduciare, pentru a sprijini diferite agenţii guvernamentale în ideea de face progrese în aceste domenii şi a creşte capacitatea de pregătire şi răspuns la dezastre", a adăugat oficialul BM.

Aceasta a subliniat că pe lângă cele patru proiecte de investiţii menţionate anterior cu Ministerul de Interne şi Ministerul Educaţiei, unul dintre cele mai importante rezultate ale muncii BM în România a fost asistenţa tehnică oferită Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei pentru a pune la punct Strategia de Reducere a Riscului Seismic, care a fost aprobată de Guvern la finele anului trecut, şi care urmează să fie implementată.

"Pe viitor, sperăm că Guvernul va aproba în curând propria sa Strategie de Reducere a Riscurilor de Dezastre, pe care o susţinem în conformitate cu parteneriatul nostru cu Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, şi va continua eforturile sale privind investiţiile în infrastructura vitală şi creşterea gradului de conştientizare a opiniei publice", a mai spus Allana Simpson.

Nu în ultimul rând, reprezentantul Băncii Mondiale a transmis că pregătirea şi prevenirea dezastrelor este sarcina tuturor. "Pregăteşte-te pe tine însuţi, familia şi comunitatea ta, citând recomandările excelente de pe platforma Fiipregatit.ro. Urmaţi un curs de prim ajutor care poate salva o viaţă, chiar şi în lipsa unui cutremur, şi aveţi grijă de cei mai vulnerabili. Nu putem opri cutremurul dar ne putem asigura că suntem pregătiţi pentru el", a concluzionat Allana Simpson, coordonator regional pentru gestionarea riscului de dezastre în Europa şi Asia Centrală în cadrul Băncii Mondiale.AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Andreea Marinescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)

Sursa foto: Banca Mondială