Numărul de beneficiari de pensii de serviciu a fost, în decembrie 2022, de 9.950 (plus 36 faţă de luna anterioară), cei mai mulţi, respectiv 4.862, fiind beneficiari ai Legii 303/2004 privind statutul procurorilor şi judecătorilor, conform datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP).

În cazul beneficiarilor Legii 303/2004 s-a înregistrat şi cea mai mare pensie medie de serviciu, de 21.333 de lei, din care 19.997 lei cota suportată din bugetul de stat, iar 4.215 de lei din bugetul asigurărilor sociale de stat.

Potrivit CNPP, de Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României au beneficiat în luna decembrie un număr de 754 persoane. Pensia medie era de 5.760 de lei, din care 2.798 de lei suportaţi de la bugetul de stat.

În ceea ce priveşte beneficiarii Legii 215/2015 pentru modificarea şi completarea Legii 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, numărul acestora era de 723 de persoane, pensia medie ridicându-se la 4.935 de lei (2.507 de lei de la bugetul de stat).

Conform Casei Naţionale de Pensii Publice, de Legea 83/2015 pentru completarea Legii 223/2007 privind statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România beneficiau 1.384 de pensionari, iar pensia medie se ridică la 11.348 de lei, din care 7.534 lei suportaţi din bugetul de stat.

Pensii de serviciu pentru beneficiari de la Curtea de Conturi s-au acordat unui număr de 560 de persoane, media fiind de 8.481 de lei, din care 3.412 de lei cota suportată din bugetul de stat.

De asemenea, de Legea 130/2015 pentru completarea Legii 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al Parchetelor beneficiau 1.667 de pensionari, pensia medie fiind de 5.060 de lei, din care 2.642 de lei suportaţi din bugetul de stat.

Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale a anunţat în urmă cu opt zile că a finalizat proiectul de Lege privind reforma pensiilor de serviciu, care stabileşte că nicio pensie de serviciu nu va putea să mai depăşească salariul primit în perioada activă.

"Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale a finalizat proiectul de Lege privind reforma pensiilor de serviciu, prevăzută în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Documentul respectă atât prevederile PNRR, cât şi deciziile CCR, iar cheltuielile totale cu pensiile şi indemnizaţiile de serviciu se ajustează conform angajamentelor asumate. Proiectul de act normativ stabileşte că nicio pensie de serviciu nu va putea să mai depăşească salariul primit în perioada activă, dar şi faptul că pensiile care sunt deja în plată se vor recalcula pentru a respecta noul principiu şi pentru a elimina discriminările între cei care sunt deja în plată şi viitorii pensionari", se menţiona într-un comunicat al MMSS.

De asemenea, un alt element de noutate constă în creşterea vechimii în specialitate la minimum 15 ani, iar pentru justiţie aceasta va fi de minimum 25 de ani, fără perioade asimilate, în timp ce baza de calcul se reduce de la 80% la 65% din media veniturilor nete din 12 luni consecutive de activitate, cu excepţia magistraţilor, potrivit deciziilor CCR.

Astfel, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, indiferent de vârstă, dar care au cel puţin 25 de ani vechime realizată numai în aceste funcţii, se pot pensiona la cerere şi pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul, însă cuantumul pensiei nete nu poate fi mai mare decât 100% din media veniturilor nete aferente bazei de calcul.

De pensia de serviciu beneficiază, la împlinirea vârstei standard de pensionare, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor cu o vechime între 20 şi 25 de ani numai în aceste funcţii. În acest caz, cuantumul pensiei va fi micşorat cu 1% din baza de calcul, pentru fiecare an care lipseşte din vechimea integrală de 25 de ani. De asemenea, cuantumul pensiei nete nu va putea depăşi media veniturilor nete aferente bazei de calcul astfel reduse.

Pensiile de serviciu aflate în plată se vor recalcula potrivit noilor reglementări din proiectul de act normativ prin care sunt aduse modificări Legii nr. 303 din 2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Recalcularea se va realiza în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a noii legi.

În ceea ce priveşte personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică, precum şi tehnicienii criminalişti din cadrul parchetelor, cei care au o vechime de cel puţin 25 de ani în specialitate, pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 65% din baza de calcul reprezentată de media salariilor de bază brute lunare realizate, inclusiv sporurile cu caracter permanent, corespunzătoare ultimelor 12 luni de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare.

Proiectul de lege aduce modificări şi în cazul persoanelor care au îndeplinit funcţia de auditor public extern cu o vechime de cel puţin 15 ani în cadrul Curţii de Conturi. Acestea beneficiază, la îndeplinirea vârstei de pensionare, de pensie de serviciu, în cuantum de 65% din baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute lunare realizate, cu caracter permanent, corespunzătoare ultimelor 12 lunar de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare.

Veniturile care constituie baza de calcul pentru pensia de serviciu nu includ sporul de risc şi suprasolicitarea neuropsihică de 50% şi nici majorarea de până la 75% din salariul de bază, câştigate în instanţă.

De pensie de serviciu beneficiază şi auditorii publici externi care, la data solicitării, sunt pensionari pentru limită de vârstă în sistemul public de pensii. Şi în acest caz, cuantumul pensiei de serviciu este de 65% din baza de calcul.

Proiectul de lege propune şi modificarea cadrului legal care vizează membrii Corpului diplomatic şi consular al României cu o vechime de cel puţin 15 ani în Ministerul Afacerilor Externe, precum şi personalul încadrat pe funcţii de execuţie specific. Pensia de serviciu reprezintă 65% din media salariilor de bază brute lunare în lei şi a tuturor indemnizaţiilor şi sporurilor permanente, stabilite în favoarea beneficiarului pentru ultimele 12 luni de activitate în administraţia centrală a Ministerului Afacerilor Externe, înainte de data pensionării. Acelaşi principiu se aplică şi în cazul ambasadorilor, doar că în această situaţie, calculul indemnizaţiilor şi sporurilor stabilite în formulă procentuală se raportează la salariul de bază de ambasador.

Modificările propuse vizează şi personalul aeronautic civil navigant profesionist, care beneficiază de pensie de serviciu, potrivit categoriei profesionale din care face parte, dacă au vârsta de minimum 52 de ani şi au realizat o vechime de cel puţin 20 de ani de activitate ca personal aeronautic civil navigant profesionist. Această categorie profesională are dreptul la o pensie de serviciu în cuantum de 65% din media veniturilor totale brute realizate în ultimele 12 luni de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare.

Pot primi pensie de serviciu în cuantum de 65% din baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni înainte de data pensionării şi funcţionarii publici parlamentari cu un stagiu de cotizare de 30 de ani, din care cel puţin 15 ani în structurile Parlamentului. Şi în acest caz, pensia acordată nu poate depăşi nivelul salariului de bază brut, inclusiv sporurile, precum şi indemnizaţia de conducere şi salariul de merit din ultimele 12 luni anterioare datei pensionării.

Proiectul de lege a fost publicat în transparenţă decizională pe site-ul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale şi trimis în avizare interministerială. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Gherasi, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)