Previziunile privind activitatea economică sunt considerabil revizuite în sus pentru 2022, însă exclusiv ca efect al creşterii acesteia mult peste aşteptări în trimestrul I, iar pentru 2023 sunt revizuite semnificativ în sens descendent, potrivit minutei şedinţei de politică monetară a Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României din 5 august 2022.

"Referitor la viitorul poziţiei ciclice a economiei, membrii Consiliului au observat că previziunile privind activitatea economică sunt considerabil revizuite în sus pentru 2022, însă exclusiv ca efect al creşterii acesteia mult peste aşteptări în trimestrul I, iar pentru 2023 sunt revizuite semnificativ în sens descendent, în contextul unui impact advers mai puternic prezumat a fi exercitat de războiul din Ucraina şi de sancţiunile instituite, doar parţial contrabalansat de efectele absorbţiei fondurilor europene aferente instrumentului Next Generation EU. Evoluţia implică o inflexiune în pattern-ul gap-ului PIB, care, după ce şi-a reamplificat peste aşteptări valoarea pozitivă în trimestrul I 2022, este aşteptat să se restrângă relativ rapid şi să coboare gradual în teritoriul negativ începând cu trimestrul III 2023", se arată în documentul publicat vineri.

Potrivit BNR, s-a sesizat că principalul determinant al avansului PIB va rămâne probabil consumul privat, în condiţiile unei accelerări semnificative a creşterii acestuia în anul 2022 - atribuibilă cvasi-integral dinamizării neaşteptat de puternice din trimestrul I -, succedată însă de o scădere pronunţată de dinamică în 2023, inclusiv sub influenţa măririi treptate a ratelor dobânzilor la creditele şi depozitele populaţiei.

Banca Centrală menţionează că formarea brută de capital fix este aşteptată să-şi accelereze doar uşor creşterea în 2022, însă considerabil în anul următor, pe fondul atenuării efectelor războiului, au arătat membrii Consiliului. Relevante din această perspectivă au fost considerate incertitudinile crescute şi efectele generate pe termen scurt de prelungirea războiului din Ucraina şi de extinderea sancţiunilor asociate - mai ales pe calea slăbirii cererii externe, a persistenţei blocajelor în lanţuri de producţie şi a înăspririi condiţiilor de finanţare -, dar şi probabila majorare a cheltuielilor publice de capital, eventual şi în sectorul energetic şi în transporturi, inclusiv cu aportul fondurilor europene, cu efecte de antrenare în sectorul privat.

Din partea exportului net este însă probabil un aport negativ notabil la dinamica PIB şi în anul curent - pe fondul încetinirii pronunţate a creşterii economice în UE şi al majorării consistente a preţurilor materiilor prime -, precum şi un impact neutru în 2023, în condiţiile unei temperări a avansului importurilor, în corelaţie cu evoluţia absorbţiei interne. Prin urmare, deficitul de cont curent este aşteptat să-şi continue ascensiunea ca pondere în PIB în 2022, inclusiv sub influenţa deteriorării suplimentare a evoluţiei preţurilor importurilor în raport cu cea a preţurilor exporturilor, iar în anul următor să scadă doar uşor, evoluţii considerate îngrijorătoare de către membrii Consiliului, date fiind mai ales potenţialele implicaţii adverse asupra inflaţiei, primei de risc suveran şi, în final, asupra sustenabilităţii creşterii economice.

Conform BNR, s-a arătat în mod repetat că războiul din Ucraina şi sancţiunile asociate continuă să genereze incertitudini şi riscuri considerabile la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, prin efectele posibil mai mari exercitate, pe multiple căi, asupra puterii de cumpărare şi încrederii consumatorilor, precum şi asupra activităţii, profiturilor şi planurilor de investiţii ale firmelor, dar şi prin potenţiala afectare mai severă a economiei europene/globale şi a percepţiei de risc asupra economiilor din regiune, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finanţare.

Totodată, absorbţia fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte în implementarea proiectelor aprobate, au subliniat în mai multe rânduri membrii Consiliului, dar este esenţială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice, precum şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a impactului contracţionist al şocurilor pe partea ofertei, amplificate de războiul din Ucraina. Absorbţia şi valorificarea la maximum a acestor fonduri sunt vitale în actuala conjunctură, au susţinut mai mulţi membri ai Consiliului.

Incertitudini şi riscuri majore sunt asociate însă şi conduitei politicii fiscale, au convenit membrii Consiliului, făcând referiri la execuţia bugetară din prima jumătate a anului şi la cerinţa continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv şi al tendinţei generale de înăsprire a condiţiilor de finanţare, dar evidenţiind, cu precădere, actuala conjunctura economică şi socială dificilă pe plan intern şi global, precum şi seturile de măsuri aplicate în vederea sprijinirii populaţiei şi firmelor, ce pot avea implicaţii adverse asupra parametrilor bugetari. Din această perspectivă, deosebit de importante au fost considerate coordonatele preconizatei rectificări bugetare.

Majoritatea membrilor Consiliului au apreciat că, în ansamblul său, contextul analizat justifică majorarea cu 0,75 puncte procentuale a ratei dobânzii de politică monetară, în vederea ancorării anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu şi a stimulării economisirii, pentru a se asigura readucerea durabilă a ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta staţionară de 2,5 la sută ą1 punct procentual, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile.

BNR precizează că a fost subliniată din nou importanţa dozajului măsurilor şi a calibrării conduitei politicii monetare în actuala conjunctură, astfel încât să se evite pe cât posibil o încetinire semnificativă a creşterii economice, date fiind şi efectele contracţioniste majore generate de şocurile ample pe partea ofertei, îndeosebi de criza energetică, dar şi cerinţa progresului consolidării bugetare.

A fost discutată şi o majorare cu 1,00 punct procentual a ratei dobânzii-cheie, având ca principale argumente nivelul ridicat al ratei anuale a inflaţiei şi revizuirea moderată în sens ascendent a traiectoriei prognozate a acesteia, precum şi recentele decizii de politică monetară ale băncilor centrale majore, alături de calendarul şedinţelor de politică monetară ale Consiliului, ce implică un decalaj relativ mai mare de timp între actuala şi următoarea şedinţă de politică monetară. Unii membri ai Consiliului au înclinat înspre aceasta.

În acelaşi timp, s-a susţinut în mod unanim necesitatea păstrării controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară şi a fost reiterată importanţa continuării monitorizării atente a evoluţiilor mediului intern şi internaţional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor online: Adrian Dãdârlat)