O influenţă pozitivă asupra creşterii veniturilor colectate la bugetul de stat de până la 40% se estimează în urma majorării taxelor specifice activităţilor din domeniul jocurilor de noroc, potrivit notei de fundamentare a Ordonanţei privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, publicată miercuri pe site-ul Ministerului Finanţelor.

"Referitor la propunerea de modificarea a cuantumului taxelor specifice activităţilor din domeniul jocurilor de noroc, de precizat este faptul că prin creşterea nivelului acestora conform celor de mai jos, se estimează o influenţă pozitivă asupra creşterii veniturilor colectate la bugetul de stat de până la 40%. Astfel, pentru restul anului 2022 şi anul 2023 se estimează ca veniturile colectate la bugetul de stat să crească cu suma de 530,4 milioane lei, exclusiv veniturile din amenzi contravenţionale", se menţionează în Ordonanţa privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc.

Conform documentului, 98,8% din taxele percepute pentru obţinerea licenţei de organizare a jocurilor de noroc şi a autorizaţiei de exploatare a jocurilor de noroc, taxa de acces, precum şi din alte taxe prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă se constituie venit la bugetul de stat, iar 1% din aceste taxe se constituie ca venit al Comitetului Olimpic şi Sportiv Român şi 0,2% ca venit al Comitetului Naţional Paralimpic.

"Din considerente de ordin bugetar, se impune ajustarea taxelor din domeniul jocurilor de noroc, astfel încât cuantumurile propuse să reflecte noile realităţi economice şi sociale, pentru asigurarea unui raport echilibrat între necesităţile de ordin bugetar şi protecţia persoanelor care participă la jocurile de noroc", se mai precizează în document.

În ceea ce priveşte taxele anuale aferente licenţei de organizare a jocurilor de noroc, pentru jocurile loto se achită 135.000 euro, pentru pariurile mutuale suma de 54.000 euro, pentru pariurile în cotă fixă şi pentru pariurile în contrapartidă (câte 100.000 euro), pentru jocurile de noroc caracteristice cazinourilor (115.000 euro), pentru jocurile caracteristice clubului de poker (17.500 euro), pentru jocurile tip slot-machine (75.000 euro), pentru jocurile bingo desfăşurate în săli de joc (11.500 euro).

Totodată, pentru jocurile de noroc bingo organizate prin intermediul sistemelor reţelelor de televiziune se achită 90.000 euro.

Pentru jocurile de noroc la distanţă se acordă trei categorii de licenţe.

Astfel, Licenţă clasa 1 se acordă pentru jocurile de noroc la distanţă, respectiv operatorilor care organizează jocuri de noroc la distanţă care au contract direct cu jucătorul şi se calculează în funcţie de cifra de afaceri a organizatorului. De exemplu, pentru o cifră de afaceri de până la 500.000 euro/an se plăteşte 15.600 euro, iar pentru o cifră de afaceri de peste 10 milioane euro/an se achită 312.000 euro.

Licenţă clasa a 2-a se acordă pentru persoanele juridice implicate în domeniul jocurilor de noroc tradiţionale şi la distanţă, precum şi organismelor de evaluare a conformităţii.

"Se acordă operatorilor care oferă management şi facilităţi de găzduire pe platforma de jocuri, alţii decât furnizorii de reţele şi servicii de comunicaţii electronice, astfel cum sunt definiţi în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicaţiile electronice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 140/2012, cu modificările şi completările ulterioare, 9.500 euro/an", se precizează în document.

Totodată, Licenţă clasa a 3-a se acordă pentru jocurile loto - la distanţă - monopol de stat. Astfel, se acordă operatorului de jocuri tip loteristic: 150.000 euro, pentru Festivalul de poker (10.000 euro), pentru jocuri temporare tip cazinou (valabilă 3 luni) - 25.000 euro, pentru jocuri temporare tip slot-machine (valabilă 3 luni) - 6.500 euro, pentru jocuri temporare tip bingo în sală (valabilă 3 luni) - 3.000 euro, pentru jocuri tip tombolă - joc tradiţional (15.000 euro), iar pentru jocurile de videoloterie - joc tradiţional: 60.000 euro.

În document se mai precizează şi alte taxe aferente autorizaţiei de exploatare a jocurilor de noroc (anuale) precum cele pentru jocurile tradiţionale de tip loto (200.000 euro), pentru pariuri mutuale - tradiţionale, respectiv 21% din veniturile din jocuri de noroc, realizate la nivelul organizatorului, dar nu mai puţin de 100.000 euro.

De asemenea, sunt menţionate taxe pentru pariuri în cotă fixă - tradiţionale: 18% din veniturile din jocuri de noroc, realizate la nivelul organizatorului, dar nu mai puţin de: 100.000 euro, pentru pariuri în contrapartidă - tradiţionale: 21% din veniturile din jocuri de noroc, realizate la nivelul organizatorului, dar nu mai puţin de: 100.000 euro.

"În considerarea stării de pandemie care a afectat economia naţională, aşa cum sunt reflectate în rapoartele de activitate anuale ale Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc, deşi veniturile industriei de jocuri de noroc au scăzut în anul 2021 cu aproximativ 40 % raportat la veniturile anului 2019, acestea nu pot fi relevante deoarece atât în perioada stării de urgenţă cât şi în perioada stării de alertă, industria jocurilor de noroc a beneficiat ca orice segment economic, de facilităţi fiscale şi de eşalonarea obligaţiilor către bugetul de stat, în conformitate cu dispoziţiile legale incidente domeniului", se mai spune în document.

În acest context, la nivelul anului 2021 raportat la anul 2019, numărul de operatori economici licenţiaţi în domeniul jocurilor tradiţionale, înregistraţi la nivel naţional, a scăzut cu 1,5 %, numărul de posturi autorizate clasa A a scăzut cu 22 %, numărul de posturi autorizate clasa B a scăzut cu 12%, iar numărul de posturi autorizate temporar a scăzut cu 33%, de unde rezultă că măsurile de susţinere stabilite prin facilităţi fiscale au venit în sprijinul industriei jocurilor de noroc, operatorii de jocuri de noroc rămânând activi în piaţă.

"Scăderea numărului de posturi autorizate, nu este reflectată în aceeaşi pondere cu diminuarea încasărilor la bugetul de stat privind obligaţiile aferente autorizaţiilor de exploatare a jocurilor de noroc tradiţionale", se precizează în document.

Referitor la jocurile de noroc la distanţă, în perioada 2020 - 2021 se constată o creştere a numărului de operatori licenţiaţi care operează pe teritoriul României, cu un procent de 35%, faţă de anul 2019, iar veniturile înregistrate s-au dublat, de unde rezultă că restricţiile impuse de pandemie, au redirecţionat jucătorii către jocurile de noroc la distanţă.

"Propunerea de modificare a legislaţiei care reglementează activitatea în domeniul jocurilor de noroc are ca punct de plecare efectele negative produse de pandemia COVID-19, perioadă în care modul de reglementare a situaţiilor juridice a fost unul distinct, aparte de cel existent înainte de declararea stării de urgenţă/alertă. Din acest punct de vedere, raportat la situaţia de fapt a bugetului de stat la momentul actual, intenţia legiuitorului se constituie în sensul asigurării de fonduri la bugetul de stat", mai arată documentul.

Potrivit unui comunicat al Asociaţia Organizatorilor de Jocuri de Noroc la Distanţă (AOJND) remis marţi, ultima variantă a proiectului Guvernului de mărire a taxelor percepute jucătorilor îi afectează doar pe cei care joacă pe platformele online, în timp ce jucătorii de la sloturi, cazinouri tradiţionale sau cluburi de poker sunt scutiţi de orice taxă la retrageri de până la 66.750 de lei. Operatorii susţin că vor contesta această taxă.

Potrivit reprezentanţilor AOJND, câştigurile de până la 10.000 de lei sunt taxate cu 3%, cele de până la 66.750 lei sunt taxate cu 20%, iar cele ce depăşesc această sumă cu 40%. În acelaşi timp, participanţii la jocuri de noroc caracteristice cazinourilor, cluburilor de poker, slot-machine şi lozuri sunt scutiţi de taxe până la nivelul de 66.750 lei.

AOJND solicită ca un prag de scutire de taxe să fie aplicat şi la jucătorii platformelor online, până la o valoare de 600 de lei, pentru o abordare echitabilă. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)