Botănoiu (AFR): România produce suficient pentru toţi consumatorii; nu există niciun pericol ca vreun român să sufere de foame
România produce suficient pentru toţi consumatorii şi nu există în prezent niciun pericol ca vreun român să sufere de foame sau să nu găsească în magazine ceea ce îi este necesar, chiar dacă în această perioadă pot apărea anumite sincope în aprovizionare, afirmă preşedintele Asociaţiei Fermierilor din România (AFR), Daniel Botănoiu.
"Asociaţia Fermierilor din România afirmă, în deplină cunoştinţă de cauză, că nu există niciun pericol acum ca vreun român să sufere de foame sau să nu găsească în magazine ceea ce îi este necesar. Se poate totuşi să apară anumite sincope în aprovizionare, dar acestea ar fi doar temporare, legate de probleme în lanţul de aprovizionare. România produce suficient pentru toţi consumatorii, ba chiar peste necesar în multe domenii. Nu considerăm că putem vorbi de o criză alimentară mondială, chiar dacă există probleme în unele ţări. Trebuie însă să spunem că nu se întrevede deocamdată nicio criză în acest domeniu, cel puţin nu în Uniunea Europeană, care are stocuri de 30 de milioane de tone de alimente", a declarat, pentru AGERPRES, Daniel Botănoiu.
El a precizat că decizia unor ţări de a impune restricţii în cazul exporturilor de produse agricole şi alimentare poate fi înţeleasă atunci când anumite alimente de bază sunt produse în cantităţi mai mici decât consumul naţional, dar România nu este într-o astfel de situaţie.
"Este dificil de comentat, în lipsa unor informaţii concrete privind situaţii particulare, decizia unor ţări de a impune restricţii în cazul exporturilor de produse agricole şi alimentare. Măsura poate fi înţeleasă atunci când anumite alimente de bază sunt produse în cantităţi mai mici decât consumul naţional sau la limita acestuia. Din fericire, în cele mai multe domenii, România este în stare să producă (şi chiar o face) peste necesarul de consum intern. Şi să nu uităm că multe contracte de export sau comerţ intracomunitar au fost încheiate cu mult timp înainte de declanşarea conflictului din Ucraina, iar România înţelege să îşi respecte angajamentele. O suspendare sau anulare a acestor contracte ar crea mari probleme în statele de destinaţie pentru produsele agricole şi alimentare româneşti. Sunt ţări care depind în mare măsură, de exemplu, de grâul cumpărat de la fermierii din România", a transmis Botănoiu.
În opinia sa, unul dintre cele mai mari pericole care pot apărea în astfel de situaţii este cel legat de cumpărarea unor mari cantităţi de alimente, chiar dacă analizele zilnice dovedesc că în ţară există suficiente stocuri de produse agricole şi alimentare.
"Sigur că pe primul loc în preocupările oricărui om responsabil stă asigurarea securităţii alimentare, dar trebuie să spunem că în România nu există, cel puţin la ora actuală, niciun risc din acest punct de vedere. Pericolul care apare în acest caz este cumpărarea de mari cantităţi, şi uneori inutil, de produse alimentare, aşa cum de altfel deja vedem că se întâmplă. Verificările din ultima vreme, chiar zilnice, dovedesc că în ţară există suficiente stocuri de produse agricole şi alimentare, cu unele excepţii. De exemplu, există o problemă în ceea ce priveşte carnea de porc, dar fără legătură cu războiul din Ucraina", subliniază şeful AFR.
În privinţa stocurilor de cereale necesare în panificaţie, furajare sau export, reprezentantul asociaţiei fermierilor a confirmat de altfel ceea ce au transmis şi autorităţile: "Nu există probleme la ora actuală şi nici nu vedem posibilă o situaţie de criză".
"Să ne amintim că, în cazul grâului, fermierii români au recoltat anul trecut o cantitate record, de 11,3 milioane de tone, mult peste necesarul de consum intern, chiar dacă acesta ar înregistra o creştere. Există la ora actuală stocuri suficiente care acoperă necesarul pentru industria de panificaţie, necesarul pentru furajare, precum şi cel pentru livrarea cantităţilor contractate la export. Iar acest din urmă fapt trebuie respectat, mai ales că Rusia şi Ucraina, actori majori în acest domeniu, nu îşi mai îndeplinesc obligaţiile. De aceea, România trebuie să rămână un partener solid şi predictibil pe pieţele internaţionale, cu menţiunea că niciun consumator român nu va avea de suferit", a adăugat şeful AFR.
Referitor la stocurile de seminţe de floarea soarelui, un subiect mult discutat în ultimele zile în spaţiul public, Botănoiu afirmă că România are cea mai mare producţie din regiune, aproximativ o treime din toată producţia Uniunii Europene, cu mult peste nevoile de consum ale românilor.
"Cât priveşte floarea soarelui, principala cultură oleaginoasă în plan local, România este un producător important în bazinul Mării Negre şi în Uniunea Europeană. Avem cea mai mare producţie de floarea soarelui din regiune, mai exact 3,3 milioane de tone. În cifre absolute, o treime din toată producţia Uniunii Europene la această cultură, mult mai mult decât prelucrează România şi cu mult peste nevoile de consum ale românilor. Chiar ţinând cont de războiul de peste graniţă, între ţările care asigură cea mai mare parte a uleiului din seminţe de floarea soarelui, Asociaţia Fermierilor din România nu vede nici un pericol pentru piaţa internă", a reiterat preşedintele Asociaţiei Fermierilor din România..
Şi în cazul culturilor de plante proteice, România este unul dintre cei mai mari producători din Europa, dar departe de potenţial, de altfel acesta este şi motivul pentru care, la fel ca majoritatea statelor europene, cea mai mare parte a necesarului este asigurată din importuri.
"În acest caz există un risc important, acesta fiind legat de majorarea costului de achiziţie şi a costurilor de transport. Să ne amintim că, nu cu mulţi ani în urmă, România era cel mai mare exportator de plante proteice din Europa. Poate că de acum înainte, ţinând cont de preocuparea Comisiei Europene de a spori importanţa acestor culturi, va fi operată o modificare în ceea ce priveşte permisiunea de a folosi material biologic realizat prin inginerie genetică, aşa cum este practica în ţările mari producătoare în acest domeniu. O astfel de schimbare ar permite din nou situarea României în topul producătorilor, ţinând cont de potenţial", afirmă Daniel Botănoiu.
În acest context, Asociaţia Fermierilor din România consideră că o sporire a rezervelor naţionale nu ar avea cum să dăuneze, dimpotrivă, ar putea fi o asigurare suplimentară pentru mai mult timp.
"Trebuie ţinut însă cont de faptul că stocarea suplimentară implică şi capacităţi mai mari de depozitare, care nu pot fi realizate peste noapte. Şi mai trebuie amintite şi termenele de valabilitate în cazul unor produse. Din punctul de vedere al Asociaţiei Fermierilor din România, cea mai veche formă asociativă în domeniu, suplimentarea achiziţiilor la rezerva de stat ar fi benefică pentru fermieri dacă este făcută la preţurile din piaţa liberă. În caz contrar, fermierii ar avea pierderi, greu de suportat după rezultatele financiare modeste din ultimii ani", a adăugat Botănoiu.
Legat de evoluţia preţului la cereale, oleaginoase pe principalele burse europene şi mondiale de când a izbucnit conflictul Rusia-Ucraina, şeful AFR spune că, deşi, preţurile au fost mai bune pentru fermieri, ele nu pot acoperi majorările pentru input-uri, material genetic, combustibili şi utilaje.
"Ştim cu toţii care au fost evoluţiile în domeniu în ultima vreme, de majorare a preţurilor, dar vreau să atrag atenţia că această situaţie este doar aparent una favorabilă fermierilor care au ce vinde. Preţurile mai bune obţinute în această perioadă ar putea să nu acopere majorările pentru input-uri, material genetic, combustibili şi utilaje. Ne amintim că, imediat după atacul Rusiei asupra Ucrainei, preţurile pentru grâu şi porumb au atins un maxim permis la bursa de la Chicago. Evoluţii similare au fost înregistrate şi pe bursa paneuropeană EuroNext dela Paris, acolo unde grâul a fost tranzacţionat la un moment dat la 350 euro/tonă, adică circa un sfert mai mult faţă de sfârşitul lunii februarie. Şi trebuie să spunem că, faţă de acum jumătate de an, preţul grâului a crescut cu 43%. Trebuie spus însă că preţul grâului este în scădere şi asta în urma apariţiei raportului Departamentului Agriculturii din Statele Unite ale Americii. Acesta prognozează o recoltă peste aşteptări în Australia, ceea ce va suplini în bună parte diminuarea exporturilor din zona Mării Negre. Pe acest fond, la bursa din Chicago, cotaţia grâului a înregistrat o scădere de aproape 8%. Dar chiar şi aşa preţurile sunt mai mari cu 50 de procente în comparaţie cu acelea de la începutul anului", a comentat preşedintele AFR.
În cazul porumbului, pe bursa de la Chicago, cotaţiile acestui produs au crescut cu mai mult de 10 procente de la începutul conflictului din Ucraina.
În ceea ce priveşte modul în care ar sunt afectaţi fermierii români, Botănoiu a precizat că puţini dintre aceştia mai sunt la ora actuală în situaţia de a avea ce vinde, deoarece lipsesc capacităţile de stocare.
"Este evident că cine dispune de cantităţi ce pot fi livrate va avea de câştigat; amintesc însă de creşterea costurilor de producţie în agricultură, situaţie care ar putea reduce la zero câştigurile din această perioadă. În cea mai mare parte, fermierii români au vândut anterior producţia şi, chiar dacă veniturile au fost mulţumitoare, ei se văd acum confruntaţi cu preţuri uneori exorbitante la seminţe, îngrăşăminte (tot mai greu de găsit), substanţe fitosanitare şi motorină. Ţinând cont de aceşti factori, este greu de spus la ora actuală că anul agricol în curs va fi unul cu profit pentru fermieri", a concluzionat preşedintele Asociaţiei Fermierilor din România (AFR), Daniel Botănoiu. AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Oana Tilică, editor online: Adrian Dãdârlat)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Românii au consumat în 2023 mai puține cereale și mai mult orez (INS)
Românii au consumat în 2023 mai puține cereale și produse din cereale, însă a crescut consumul de orez, potrivit datelor publicate în luna ianuarie 2025 de Institutul Național de Statistică (INS). Consumul mediu anual de cereale și produse din cereale în echivalent boabe a fost de 198,5 kilograme/locuitor, față de
Urtoi (CNIR): Proiectul autostrăzii A8 a ajuns într-un impas pe tronsonul Lețcani-Ungheni
Cătălin Urtoi, președintele Consiliului de Administrație al Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR), a anunțat că proiectul autostrăzii A8, care leagă estul de vestul țării, a ajuns într-un impas. Potrivit sursei citate, 'se întârzie prea mult cu predarea documentației către Consiliul de Administrație' pentru
Mititelu(ASF): 2024 a fost probabil cel mai bun din ultimii 5 - 10 ani ai pieței de asigurări
Anul 2024 a fost cel mai bun pentru piața asigurărilor din ultimii 5 - 10 ani, estimarea fiind de creștere cu 11 - 12%, a declarat, pentru AGERPRES, Sorin Mititelu, vicepreședintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) și coordonator al sectorului Asigurări - Reasigurăƒri. '2024 a fost un an bun, chiar foarte bun pentru piața
ONRC: Peste 6.000 de societăți cu capital străin au fost înființate în 2024
Un număr de 6.084 de societăți cu capital străin au fost înființate în România în 2024, în scădere cu 13,21% comparativ cu anul anterior, conform datelor centralizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), consultate de AGERPRES. Cele 6.084 de societăți noi aveau un capital social subscris în
Burduja: Renegocierea planului de eliminare a cărbunelui este o necesitate pentru securitatea energetică a României
Toate investițiile în energie curată vor continua și vom absorbi toți banii europeni disponibili, însă, în același timp, tranziția energetică trebuie să fie pragmatică și sustenabilă, iar renegocierea planului de eliminare a cărbunelui este o necesitate pentru securitatea energetică a României, a scris, duminică, Ministrul Energiei, Sebastian
Patronatele din industria ospitalității solicită majorarea bugetului de promovare turistică a României la 4 milioane de euro în 2025
Patronatele din industria ospitalității solicită autorităților majorarea bugetului de promovare turistică a României pentru 2025 la cel puțin 4 milioane de euro, de la 1,1 milioane de euro în 2024, participarea la cele mai importante târguri de profil din lume și înființarea unei Organizații de Management al Destinației (OMD) la nivel național
Posibile reluări ale proceselor de dezvoltare la culturile de rapiță,orz și grâu de toamnă, pe fondul temperaturilor mai ridicate (agrometeo)
Procesele de creștere și dezvoltare la culturile de rapiță, orz și grâu de toamnă s-ar putea relua lent, în special în zonele de câmpie, datorită regimului termic din aer și sol mai ridicat decât în mod normal, potrivit prognozei agrometeorologice emisă de Administrația Națională de Meteorologie (ANM) până pe 7 februarie.
Burduja: Bugetul în energie e cu peste 152% mai mare; majoritatea creditelor bugetare merg pe proiectele din fonduri nerambursabile
Ministerul Energiei are în 2025 un buget de 14,7 miliarde lei, cu peste 152% mai mare decât anul trecut, iar cea mai mare parte a creditelor bugetare merge pe proiectele din fonduri nerambursabile, PNRR și Fondul pentru Modernizare, potrivit ministrului Energiei, Sebastian Burduja. 'Avem un buget bazat pe responsabilitate și pr
Tanczos: România a lăsat în urmă șapte state membre, care au PIB per capita mai mic
România a lăsat deja în urmă șapte state membre care au Produsul Intern Brut per capita mai mic decât cel din România și suntem în urcare, a declarat, sâmbătă, ministrul Finanțelor, Tanczos Barna. 'Dacă ne uităm la Produsul Intern Brut și la recuperarea decalajelor față de celelalte state membre ale Uniu
Tanczos Barna: Săptămânile viitoare vom ieși cu un proiect de act normativ pentru reglementarea pieței crypto
Ministerul Finanțelor urmează să iasă săptămânile viitoare cu un proiect de act normativ pentru reglementarea pieței crypto, a anunțat, sâmbătă, ministrul Finanțelor, Tanczos Barna. 'Statul trebuie să se pregătească pentru aceste noi provocări, nu doar în perspectiva campaniei electorale, ci și în perspectiva oricăr
Ministerul Finanțelor a planificat împrumuturi de peste 8 miliarde lei de la bănci, în februarie
Ministerul Finanțelor (MF) a planificat, în luna februarie 2025, împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de 7,2 miliarde de lei, la care se poate adăuga suma de 840 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitațiilor de obligațiuni. Suma totală, de 8,04 miliarde lei, este cu 2,27 m
Ministrul Finanțelor: Noi nu calculăm nicio majorare de taxe sau de impozite în 2025
Autoritățile nu calculează majorări de taxe sau de impozite în acest an, iar instituțiile sunt sub presiune constantă pentru a realiza partea de venituri, dar și pentru a ține cheltuielile sub control, a afirmat sâmbătă ministrul Finanțelor, Tanczos Barna. 'Noi nu calculăm cu nicio majorare de taxe sau de impozite în 2025
Tanczos: Bucureștiul contribuie la Fondul Național de Solidaritate; și-a dat seama că țara are Capitală și nu Capitala are țară
Bucureștiul va contribui anul acesta la Fondul Național de Solidaritate în ceea ce privește cele 14 procente cu care fiecare primărie, indiferent cât e de mare sau cât e de mică, a contribuit ani de zile în acest fond, a declarat, sâmbătă, ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, în briefingul care a urmat ședinței de Guvern.
Tanczos: Este inadmisibil ca o companie care merge în pierderi să facă contracte colective de muncă cu majorări salariale nesustenabile
Este inadmisibil ca o companie care merge în pierderi să facă contracte colective de muncă cu majorări salariale nesustenabile, iar acele contracte trebuie renegociate, regândite de manageri raționali și de lideri de sindicat raționali și responsabili, a declarat sâmbătă, ministrul Finanțelor, Tanczos Barna. El a răspuns astf
Ministrul Finanțelor: Industria alimentară nu produce suficient; va fi nevoie de programe de susținere chiar peste fondurile europene
Industria alimentară din România are nevoie de programe de susținere și în anii următori, chiar peste fondurile europene, pentru că nu produce suficient, iar anul acesta vor fi două-trei scheme noi pentru zootehnie, a declarat, sâmbătă, ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, în briefingul susținut la Palatul Victoria, după aprobarea bugetului pe