Impactul industriei de software şi servicii IT în economia României se ridică, în prezent, la valoarea de 13,6 miliarde de euro, iar ponderea în PIB este de 6,2%, reiese din datele unui studiu de piaţă, prezentat miercuri de către preşedintele Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii (ANIS), Mihai Matei.

Conform cercetării finanţate de ANIS şi realizată de Roland Berger, din totalul de 13,6 miliarde de euro, 8,8 miliarde de euro impact direct reprezintă excedentul brut de exploatare, taxe şi cheltuieli de personal, 2,6 miliarde de euro impactul indirect - tranzacţiile economice cu furnizori români ai întreprinderilor din industrie, în timp ce 2,2 miliarde de euro impactul indus - salariile cheltuite în economia naţională de către angajaţi susţinuţi direct şi indirect.

"Ştim cu toţii că industria IT este unul dintre pilonii de bază ai dezvoltării economice a României, că specialiştii noştri sunt printre cei mai buni din lume şi, cu toate că industria creşte constant şi aduce contribuţii relevante la bugetul de stat, ne confruntăm în continuare cu un deficit al forţei de muncă. Am realizat acest studiu tocmai pentru a avea o imagine exactă a industriei şi pentru a prezenta diferite scenarii de evoluţie a industriei în următorii patru ani. În funcţie de măsurile care se iau sau nu cât mai curând, România poate deveni un hub tehnologic în regiune sau îşi poate pierde competitivitatea raportat la industria IT, cu efecte considerabile pentru economia naţională, în ambele situaţii", a declarat Mihai Matei, preşedintele ANIS, în cadrul unui eveniment organizat la Palatul Parlamentului.

Analiza prezentată miercuri arată că industria de software şi servicii creşte de trei ori mai repede decât economia. Astfel, dacă în ultimii cinci ani analizaţi (2015 - 2020), creşterea economică a României a fost de 6%, industria a înregistrat un salt de 17%.

În ceea ce priveşte resursa umană, studiul ANIS evidenţiază faptul că aproximativ 270.000 de angajaţi sunt susţinuţi în total de industria de software şi servicii IT, respectiv toţi salariaţii care există, în medie, la nivelul a două judeţe din România. Mai exact, aceştia sunt 135.000 angajaţi în companiile cu activitate principală în software şi servicii IT (impact direct), peste 73.000 angajaţi susţinuţi de-a lungul lanţului de furnizori români ai întreprinderilor din industrie (impact indirect) şi mai mult de 65.000 angajaţi susţinuţi prin salariile cheltuite în economia naţională (impact indus).

De asemenea, industria înregistrează cea mai rapidă rată de creştere a angajaţilor în ultimii cinci ani, cu o performanţă anuală de circa 10.000 de persoane. Cu toate acestea, studiul raportează faptul că există încă un deficit semnificativ de specialişti pe piaţa IT, de aproape 10.000/an.

La capitolul beneficii, dintre cei peste 203.000 de specialişti TIC (în toate companiile, inclusiv cele cu activitate secundară în sector), numărul total de angajaţi beneficiari de scutire la plata impozitului pe venit, ca urmare a activităţii de creare de programe pentru calculator, este de circa 104.000 (pondere de 51%).

Industria de software şi servicii IT aduce la bugetul de stat venituri din contribuţii şi taxe de 1,3 - 1,4 miliarde de euro, ceea ce înseamnă că angajaţii Software & IT beneficiari de scutire aduc de aproape două ori mai multe contribuţii la bugetul de stat, comparativ cu media la nivelul economiei naţionale. În acest context, raportul ANIS dezvăluie că la fiecare un euro pe care statul nu îl încasează din impozitul pe venit, salariatul din industria Software & IT cheltuie 46 de euro în economie.

Ca perspective pentru anii următori, ANIS estimează că, în cazul menţinerii situaţiei actuale, industria IT poate contribui la PIB cu o valoare adăugată brută de 17,4 miliarde de euro, în 2025, însă suma poate creşte până la 20,4 miliarde de euro, "dacă se instituie măsuri de îmbunătăţire continuă a competitivităţii". Pe de altă parte, se poate înregistra şi o scădere până la 15,7 miliarde de euro, dacă se înregistrează o deteriorare abruptă a competitivităţii.

"Printre măsurile de consolidare a competitivităţii se numără: menţinerea scutirilor fiscale, introducerea unor măsuri suplimentare de încurajare a industriei şi stimularea inovării. Pe de altă parte, decelerarea competitivităţii va avea loc dacă se vor elimina scutirile fiscale, România va deveni necompetitivă în regiune, iar ritmul de creştere va scădea. Pe lângă menţinerea actualelor facilităţi, reprezentaţii industriei prezintă trei tipuri de măsuri necesare pentru a consolida competitivitatea industriei IT în regiune: încurajarea cercetării & inovării, atragerea, păstrarea şi stimularea specialiştilor, precum şi formarea forţei de muncă (educaţia în IT). Pentru prima direcţie, reprezentaţii propun ca măsuri: aplicarea deducerilor deja existente pentru activitatea de R&D, mărirea procentului de deductibilitate, iar proiectele prin care sunt create patente certificate să fie considerate proiecte R&D fără alte formalităţi birocratice", susţin reprezentanţii ANIS.

În acelaşi context, ANIS propune stoparea fenomenului brain-drain, măsuri de protecţie socială, simplificarea participării financiare a angajaţilor la veniturile societăţilor (ESOP), atragerea specialiştilor din alte ţări şi readucerea în ţară a celor plecaţi.

Totodată, pentru formarea forţei de muncă în IT, Asociaţia vede ca măsuri potrivite oferirea de stimulente angajatorilor care susţin programe de instruire, finanţări pentru programe de educaţie post-absolvire privată în IT şi susţinere pentru angajarea şi recalificarea din alte domenii.

Studiul intitulat "Impactul industriei de software şi servicii în economia României" a fost realizat de Roland Berger şi a vizat evoluţia industriei de software şi servicii, analiza sectorială comparativă a României cu alte ţări, contribuţia industriei la economia României, precum şi impactul unor posibile scenarii de dezvoltare a industriei.

Cercetarea a abordat companiile din domeniul IT&C, dar şi departamentele IT specializate şi afacerile independente.

Analizele şi rezultatele incluse în acest raport sunt realizate pe baza datelor statistice disponibile (inclusiv solicitări suplimentare către autorităţile publice responsabile), pe care Roland Berger le-a colectat, analizat şi interpretat în mod independent în perioada octombrie - decembrie 2021.

Roland Berger, înfiinţată în anul 1967, este singura companie globală de consultanţă strategică cu origini europene. Cu peste 2.400 de angajaţi în 30 ţări şi 52 birouri internaţionale, compania este prezentă în toate centrele de afaceri globale majore, inclusiv în Europa Centrală şi de Est. În România, Roland Berger este prezentă din anul 1992 prin biroul deschis la Bucureşti.

ANIS a apărut în anul 1998 şi reprezintă interesele companiilor IT româneşti şi sprijină dezvoltarea industriei locale de software şi servicii, creşterea atât a companiilor implicate în proiecte de externalizare, cât şi a celor care generează proprietate intelectuală, prin crearea de produse. Membrii ANIS generează un număr de peste 47.000 locuri de muncă înalt calificată, iar cifra de afaceri cumulată a celor 165 de companii-membre depăşeşte valoarea de 3,87 miliarde de euro. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editori online: Ady Ivaşcu, Irina Giurgiu)