Activitatea economică şi-a încetinit considerabil creşterea în trimestrul III - la 0,4%, de la 1,5% în trimestrul II -, contrar aşteptărilor, potrivit minutei şedinţei de politică monetară a Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României din 10 ianuarie 2022.

"În ceea ce priveşte poziţia ciclică a economiei, membrii Consiliului au arătat că activitatea economică şi-a încetinit considerabil creşterea în trimestrul III - la 0,4%, de la 1,5% în trimestrul II -, contrar aşteptărilor. S-a concluzionat că evoluţia face probabilă restrângerea excedentului de cerere agregată în acest interval la o valoare mult inferioară celei previzionate în noiembrie 2021, dată fiind inclusiv recenta revizuire notabilă în jos a datelor statistice privind ritmul creşterii economiei în semestrul I 2021, implicând şi o depăşire relativ mai modestă în trimestrul II a nivelului PIB pre-pandemie. Totodată, s-a observat că dinamica anuală a activităţii economice a consemnat o scădere vizibil mai pronunţată în trimestrul III decât cea anticipată, la 7,4%, de la 13,9% în trimestrul II, rămânând totuşi înaltă din perspectivă istorică, cu aportul majoritar al consumului gospodăriilor populaţiei, precum şi cu cel neobişnuit de mare adus, şi în acest interval, de variaţia stocurilor. Contribuţia formării brute de capital fix a devenit însă, în mod neaşteptat, marginal negativă, în premieră pentru ultimele 11 trimestre, în principal ca efect al accentuării contracţiei lucrărilor de reparaţii capitale, ce a devansat, ca impact, creşterile uşoare în termeni anuali ale construcţiilor noi şi ale investiţiilor nete în utilaje, inclusiv mijloace de transport", se spune în document.

BNR menţionează că şi contribuţia exportului net la dinamica anuală a PIB a rămas negativă, dar s-a redus semnificativ faţă de trimestrul anterior, chiar şi în condiţiile unei scăderi ceva mai pronunţate a variaţiei anuale a exporturilor de bunuri şi servicii, în raport cu cea evidenţiată în cazul importurilor. Soldul negativ al balanţei comerciale şi-a accelerat însă puternic creşterea în termeni anuali, pe fondul evoluţiei relativ mai nefavorabile a preţurilor importurilor, iar deficitul de cont curent a continuat să se majoreze faţă de trimestrul similar al anului trecut, deşi într-un ritm relativ încetinit, valoarea lui cumulată pe ansamblul primelor 9 luni din an depăşind-o cu aproape 55% pe cea înregistrată în acelaşi interval din 2020. Evoluţiile au fost considerate deosebit de îngrijorătoare de către membrii Consiliului, chiar dacă parţial ele pot fi atribuite unor factori conjuncturali, iar acoperirea deficitului de cont curent cu investiţii străine directe şi transferuri de capital s-a ameliorat uşor pe ansamblul primelor trei trimestre.

În ceea ce priveşte condiţiile financiare, membrii Consiliului au arătat că principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare au continuat să crească relativ alert în perioada noiembrie-decembrie 2021, atingând maxime ale ultimilor aproape 2 ani, sub impulsul dat de noua majorare a ratei dobânzii de politică monetară, precum şi pe fondul caracterului restrictiv al condiţiilor lichidităţii şi al aşteptărilor privind creşterea pe mai departe a ratei dobânzii-cheie, potenţate şi de evoluţiile din regiune.

Randamentele titlurilor de stat şi-au prelungit, la rândul lor, ascensiunea, deşi într-un ritm încetinit, inclusiv în contextul detensionării scenei politice şi al comportamentului mixt al randamentelor titlurilor de stat pe termen lung din economiile dezvoltate şi din cele emergente, rămânând însă semnificativ deasupra celor din regiune, pe întregul spectru de maturităţi. Totodată, IRCC şi-a inversat traiectoria în debutul anului curent, iar creşterea lui se va accentua probabil sensibil în trimestrul II, au semnalat unii membri ai Consiliului.

În această conjunctură, cursul de schimb leu/euro s-a menţinut relativ stabil pe palierul mai înalt atins în ultima lună a trimestrului III 2021, chiar şi în condiţiile majorărilor mai mari ale ratelor dobânzilor-cheie efectuate de către bănci centrale din regiune. Riscurile la adresa ratei de schimb a leului sunt, însă, ridicate şi cu potenţiale implicaţii adverse asupra inflaţiei şi a indicatorilor de vulnerabilitate externă, au atenţionat membrii Consiliului, evocând, în principal, trendul de accentuare a dezechilibrului extern şi incertitudinile asociate procesului de consolidare bugetară în contextul crizei energetice şi al mersului pandemiei, precum şi probabila accelerare a normalizării conduitei politicii monetare de către Fed, de natură să afecteze apetitul global pentru risc.

Membrii Consiliului au remarcat, de asemenea, dinamica anuală în creştere neîntreruptă a creditului acordat sectorului privat, aceasta continuând să urce în teritoriul de două cifre în octombrie şi noiembrie, în condiţiile prelungirii ascensiunii variaţiei deosebit de înalte a componentei în lei, inclusiv cu aportul programelor guvernamentale, dar şi pe fondul dinamizării uşoare a creditului în valută. Au fost reliefate nivelurile ridicate consemnate atât de fluxul împrumuturilor în lei acordate societăţilor nefinanciare, cât şi de cel al creditelor pentru locuinţe - doar cu ceva mai mic decât vârful istoric atins în luna septembrie. Pe acest fond, soldul creditului în monedă naţională şi-a accelerat creşterea, până la 19% în noiembrie, iar ponderea lui în total s-a mărit la 72%. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Adrian Dădârlat)