VIDEO Daraban (CCIR): Sistemul cameral românesc a rămas, din păcate, cel mai subfinanţat sistem cameral din Europa
Sistemul cameral românesc a rămas, din păcate, cam cel mai subfinanţat sistem cameral din Europa şi, de aceea, cred că Parlamentul şi Guvernul vor trebui să se gândească la o soluţie de finanţare, a declarat, miercuri, Mihai Daraban, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), la evenimentul Topul Naţional al Firmelor 2021.
"Camera de Comerţ va pregăti un act normativ prin care vrem să ne asumăm ca domeniu privat o complementaritate în ceea ce înseamnă diplomaţie economică. Nu cred că această diplomaţie economică mai poate rămâne exclusiv în sectorul de stat, mai ales că vorbim doar de 816 societăţi cu capital de stat din cele 768.372 care au depus bilanţul, deci o cifră nesemnificativă. Cred că trebuie ieşit din această paradigmă a proprietăţii de stat, trebuie mers pe virtuţile şi valorile capitalului privat, iar Camera de Comerţ să-şi asume acest rol printr-o finanţare pe care trebuie să o asigure guvernanţii indirect camerelor de comerţ, aşa cum există în toate ţările civilizate. Sistemul cameral românesc, din păcate, a rămas cam cel mai subfinanţat sistem cameral din Europa. De aceea, cred că Guvernul, Parlamentul vor trebui să se gândească la o soluţie de finanţare a acestor Camere de comerţ, care nu au fost înfiinţate de noi, ci de statul român ca exemplu occidental. Deci, se cuvine să fim ajutaţi în consecinţă şi să ne asumăm această diplomaţie care să vină, până la urmă, cu acele investiţii străine, necesare în România, să satisfacă apetitul consumatorului român. Cifra de la import de 80,563 miliarde de euro, de anul trecut, reprezintă oglinda consumatorului român, fie persoană fizică, fie juridică. Aici trebuie să venim cu producţie autohtonă indiferent de naţionalitate capitalului producătorului ca să satisfacem acest apetit de consum al românului", a afirmat Daraban.
Conform datelor publicate de CCIR, cu ocazia evenimentului Topul Naţional al Firmelor 2021, de premiere a celor mai bune afaceri din România, cifra de afaceri cumulată a companiilor clasate pe primele zece locuri în ierarhie este de 178,18 miliarde de euro, iar profitul din exploatare a însumat 15,08 miliarde euro.
În 2021, un număr de 12.393 de firme au fost incluse pe primele zece locuri, iar ponderea profitului din cifra de afaceri s-a menţinut constantă faţă de 2020. Astfel, profitul din exploatare a reprezentat 8% din cifra totală de afaceri, ceea ce indică o menţinere a profitabilităţii companiilor româneşti.
În ceea ce priveşte numărul total de salariaţi al primelor zece companii premiate, acesta a fost de 1.279.119.
Ca pondere, raportat la numărul de companii incluse în Top 10, cele mai semnificative domenii sunt: industrie (35,45%), servicii (27,76%), comerţ (21,08%), agricultură, silvicultură şi pescuit (4,95%), construcţii (4,81%), cercetare-dezvoltare şi high-tech (3,76%), turism (2,19%).
De asemenea, în funcţie de cifra de afaceri, domeniul comerţ are o pondere de 46,93% din cifra totală de afaceri a companiilor, urmat de industrie (32,83%) şi servicii (11,08%).
În funcţie de profit, cele mai bune companii se află în industrie, cu un profit de 36,40% din profitul total şi o pondere a profitului de 9,38% din cifra de afaceri a companiilor din industrie.
La întocmirea clasamentului Topul Naţional al Firmelor 2021 au fost analizate 768.372 de bilanţuri financiar-contabile ale companiilor active în România. Dintre acestea, 250.925 de bilanţuri au intrat în competiţia pentru primele zece poziţii în clasamentul naţional, în conformitate cu metodologia de realizare a topurilor de firme implementată de Camerele de Comerţ în toate judeţele ţării.
Clasamentul Topul Naţional al Firmelor se bazează pe următorii indicatori economici: cifra de afaceri netă; profitul din exploatare; rata profitului din exploatare; eficienţa utilizării resurselor umane şi eficienţa utilizării capitalului angajat.
Topul Naţional al Firmelor 2021 prezintă cele mai performante companii din şapte domenii de activitate: industrie; servicii; comerţ; turism; cercetare-dezvoltare şi high-tech; agricultură, silvicultură şi pescuit; construcţii. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Oana Tilică, editor online: Gabriela Badea)
Citeşte şi:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Consolidarea cooperării în domeniul aviației, pe agenda discuțiilor dintre șeful CNAB și ambasadorul SUA în România
Directorul general al Companiei Naționale Aeroporturi București (CNAB), Bogdan Mîndrescu, a discutat vineri cu ambasadorul Statelor Unite ale Americii în România, Darryl Nirenberg, despre proiectele de infrastructură aeroportuară, atragerea de investiții și dezvoltarea conectivității aeriene dintre România și SUA. Potri
Nazare: Execuția bugetară transmite un semnal puternic de seriozitate din partea României în dialogul cu agențiile de rating
Execuția bugetară publicată vineri transmite un semnal puternic de seriozitate din partea României în dialogul cu agențiile de rating, în condițiile în care deficitul scade la 2% la 6 luni vs. 3,64% în 2025, a transmis ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, pe pagina sa de Facebook. 'Ministerul F
ANCOM: Regulamentul european privind AI trebuie pus în aplicare în România din 2 august 2026
Regulamentul european privind Inteligența Artificială (AI) va trebui pus în aplicare de către statele-membre ale Uniunii Europene (UE), inclusiv România, începând cu data de 2 august 2025, cu anumite excepții care se referă, de exemplu, la intrarea în vigoare a anumitor obligații aferente sistemelor de AI cu grad ridicat de risc, informe
Deficitul bugetar s-a redus la 2% din PIB în prima jumătate a anului 2026
Deficitul bugetar s-a redus în primele șase luni din acest an cu 1,65 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului trecut, ajungând la 2% din PIB, comparativ cu 3,64% din PIB în intervalul ianuarie - iunie 2025, pe fondul temperării cheltuielilor curente, al creșterii colectării și absorbției de fonduri europene, potrivit datelor publicate v
Pîslaru: Două noi jaloane PNRR îndeplinite - strategiile pentru o mai bună reglementare și pentru conservarea biodiversității
Două noi jaloane din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) au fost îndeplinite, a declarat, vineri, ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, într-o postare pe Facebook.
BNR monitorizează permanent sectorul bancar din perspectiva riscului cibernetic și a rezilienței cibernetice
Banca Națională a României (BNR) monitorizează permanent riscurile operaționale și cibernetice din sistemul financiar-bancar, prin supravegherea instituțiilor de credit și a infrastructurilor pieței financiare, analiza incidentelor raportate, misiuni de evaluare, chestionare și analize tematice privind digitalizarea și utilizarea Inteligenței Artificiale (AI),
DNSC: Conexiunile gratuite din cafenele, aeroporturi și hoteluri vin cu riscuri serioase pentru propria securitate digitală
Conexiunile gratuite din cafenele, aeroporturi sau hoteluri vin cu riscuri serioase pentru propria securitate digitală, avertizează experții Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC). 'Atacatorii pot intercepta traficul de date, crea rețele false (Wi-Fi spoofing) sau accesa informațiile transmise necriptat. Fără măsuri de pr
ROMATSA estimează în 2026 un profit de 45,26 milioane de lei, în scădere cu 51,89% (proiect)
Proiectul bugetului de venituri și cheltuieli pentru 2026 al ROMATSA prevede un profit în valoare de 45,26 milioane de lei, în procent de 48,11% față de rezultatul brut realizat anul trecut, care s-a ridicat la 94,072 milioane de lei, după ce regia a inclus unele prognoze și ipoteze actualizate de trafic și inflație. Potrivit Instr
Buzoianu: Inundațiile recente și pagubele lăsate în urmă sunt și decontul dureros a 20-30 de ani de neglijență
Inundațiile recente și pagubele lăsate în urmă nu sunt doar consecința fenomenelor meteo extreme, ci și decontul dureros a 20-30 de ani de neglijență, amânări și lipsă de viziune, a transmis ministra interimară a Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, într-o postare publicată, vineri, pe pagina sa de socializare. '
ANPC: Peste 1.400 de operatori verificați și amenzi de circa patru milioane de lei
Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a desfășurat ample acțiuni de control la peste 1.400 de operatori economici, în perioada 20 - 24 iulie, și a aplicat 788 de amenzi contravenționale, în valoare de aproximativ patru milioane de lei, informează, vineri, Autoritatea. Valoarea totală a produselor verificate a
Apel de finanțare de peste 14 milioane de euro pentru serviciile de mediu furnizate de fermele de acvacultură (minister)
Fermele de acvacultură aflate în exploatare activă, care practică acvacultură extensivă sau semi-intensivă în bazine de pământ sau lacuri de acumulare, pot aplica în cadrul unui apel de finanțare de peste 14 milioane de euro pentru proiecte ce vizează servicii de mediu, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Agriculturii și
Urluescu (AFEER): Datorită ajutoarelor date către prosumatori, unii s-au transformat în producători deghizați
A fi prosumator este un lucru bun, iar faptul că îți acoperi consumul ajută pe toată lumea, însă datorită ajutoarelor acordate de către stat au apărut și prosumatori ca 'producători deghizați', susține președintele Asociației Furnizorilor de Energie din România (AFEER), Laurențiu Urluescu. 'Din punctul meu de vedere, a fi prosumat
Consultant: Trebuie să ne îngrijoreze că se întâmplă lucruri în Marea Neagră și că petrolul kazah nu mai ajunge la Petromidia
Problemele cu Strâmtoarea Ormuz, faptul că se întâmplă lucruri în Marea Neagră și că petrolul kazah nu mai ajunge la Petromidia pentru a fi prelucrat trebuie să ne îngrijoreze, a declarat, vineri, la o conferință de specialitate, Cosmin Păcuraru, consultant și specialist în securitate și geopolitică energetică. 'Vara pri
ELCEN are de recuperat de la Termoenergetica facturi de aproape 1,5 miliarde de lei, din perioada noiembrie 2025-mai 2026
Electrocentrale București (ELCEN) desfășoară un amplu program de pregătire a centralelor pentru sezonul rece 2026 - 2027, însă continuă să se confrunte cu problemele create de dezechilibrele financiare existente în lanțul de termoficare și are de recuperat de la Termoenergetica București creanțe de aproximativ 1,5 miliarde de lei, contravaloarea facturilor neachi
Darău: România se manifestă proactiv în dezvoltarea relațiilor cu India
România se manifestă proactiv în dezvoltarea relațiilor cu India și poate să fie percepută drept o poartă de intrare în piața Uniunii Europene, a declarat, vineri, ministrul interimar al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Irineu Darău, cu prilejul evenimentului 'Romania India Business Forum'. 'Azi este un










