Perspectivele solide de creştere a economiei româneşti care se bazează pe sectorul privat dinamic şi utilizarea fondurilor UE "Next Generation", precum şi procedura de deficit excesiv care acţionează ca o ancoră politică cheie a strategiei fiscale sunt factorii cheie pentru schimbarea la stabilă a perspectivei de rating a României, se arată într-un comunicat al agenţiei de evaluare financiară Moody's Investors Service.

Agenţia a confirmat vineri seara la "Baa3" ratingul pe termen lung al României şi a îmbunătăţit de la negativă la stabilă perspectiva atribuită ratingului.

Confirmarea ratingului României la "Baa3" echilibrează potenţialul solid de creştere a ţării şi aşteptările unei îmbunătăţiri graduale a indicatorilor fiscali în condiţiile unui deficit de cont curent ridicat (5% din PIB în 2020) şi ale inconsistenţei politice, rezultând din coaliţiile de guvernare instabile, precizează agenţia.

Ratingul este sprijinit de aşteptările Moody's că potenţialul de creştere post-pandemie al României va rămâne sprijinit de un sector privat dinamic, inclusiv prin prezenţa companiilor străine care sunt în ţară de mult timp şi care se concentrează pe activităţi cu valoarea adăugată medie spre ridicată în sectorul producţiei. Confirmarea ratingului României la "Baa3" reflectă de asemenea soliditatea guvernanţei şi instituţiile moderate ale ţării.

După un declin sever dar de scurtă durată concentrat în trimestrul doi din 2020, în contextul pandemiei, PIB-ul României a accelerat în semestrul doi din 2020, ceea ce a dus la o contractare limitată în ritm anual, de 3,9% în 2020, una dintre cele mai temperate din UE şi mai redusă comparativ cu media ţărilor cu rating "Baa3". Luând în considerare primul semestru solid din 2021, cu PIB-ul României depăşind deja cu 4% nivelul de dinaintea crizei, Moody's se aşteaptă anul acesta la o creştere a economiei de 7%. Pentru 2022, 2023 şi 2024, Moody's estimează rate de creştere de 4,6%, 4,1% şi, respectiv, 3,6%.

În scenariul de bază al Moody's, unul din factorii care sprijină creşterea este consumul intern robust. Consumul privat va beneficia de pe urma redresării pieţei muncii, deoarece salariile accelerează, iar activitatea se normalizează. Investiţiile ar urma de asemenea să susţină activitatea economică, cu o activitate publică şi privată mai solidă în contextul programului UE "Next Generation" şi a necesităţii ca firmele să-şi extindă capacitatea de producţie. În contrast, exporturile nete ar trebui să continue să contribuie negativ la creştere, deoarece conţinutul structural ridicat al importurilor va depăşi creşterea exporturilor.

Riscurile la adresa perspectivei macroeconomice prezintă tendinţe negative: rata de vaccinare din România încă relativ scăzută ar putea afecta activitatea economică în cazul în care sunt introduse noi restricţii de către autorităţi pentru a stopa rapida extindere a pandemiei în octombrie 2021, precizează agenţia.

Estimat la aproximativ 3-4% de către Comisia Europeană şi FMI, potenţialul de creştere al României este unul dintre cele mai ridicate din UE. Deja solide, perspectivele de creştere vor beneficia în plus de programul UE "Next Generation".

Al doilea factor cheie îl reprezintă aşteptările Moody's privind o strategie coerentă şi susţinută de consolidare fiscală a Guvernului României în următorii trei ani. În iunie 2021, Consiliul European a recomandat ca România să corecteze deficitul său excesiv la sub 3% din PIB până în 2024. Conform procedurii de deficit excesiv, o ţară care beneficiază de fonduri europene structurale şi de investiţii s-ar putea confrunta cu o suspendare temporară a finanţării în cazul în care nu ia măsuri. Existenţa Facilităţii de redresare şi rezilienţă oferă stimulente pentru implementarea unor politici fiscale, susţine Moody's.

Pentru a realiza consolidarea fiscală cerută de autorităţile europene, România este aşteptată să pregătească, să adopte şi să implementeze reforme în domeniul pensiilor şi al administraţiei publice. În particular, Guvernul României s-a angajat în PNNR să efectueze o reformă cuprinzătoare a pensiilor, care să fie finalizată până în martie 2023.

Venind după o orientare fiscală clar prociclică în perioada 2016-2019, care a dus la o deteriorare semnificativă a deficitului structural al României, pandemia a amplificat şi mai mult dezechilibrele bugetare ale ţării în 2020, deficitul ajungând la 9,2% din PIB. Ca rezultat, nivelul datoriei ca procent din PIB a crescut de la 35,3% în 2019 la 47,3% în 2020. Anul acesta, deficitul a fost pus pe un tren descrescător, Moody's estimând un deficit de 8,2% din PIB.

De asemenea, Moody's se aşteaptă la un deficit de 6,8% din PIB în 2022, 5,6% din PIB în 2023 şi 4,5% din PIB în 2024, în timp ce nivelul datoriei ca procent din PIB va continua să crească în 2022 şi 2023, atingând vârful în 2024 de 56,6%, înainte de a începe să scadă în 2025.

Agenţia apreciază că vor rezulta presiuni pozitive dacă bilanţul guvernului României se întăreşte mai rapid decât anticipează în prezent Moody's, punând tendinţa nivelului datoriei pe o traiectoriei de scădere susţinută. O astfel de îmbunătăţire ar apărea cel mai probabil în contextul unei implementări eficiente a planului UE de redresare şi rezilienţă, însoţită de o întărire a instituţiilor şi o reechilibrare a economiei, precum şi reducerea deficitului de cont curent al ţării.

Eşecul realizării unei reduceri susţinute a dezechilibrelor fiscale ale României, din cauza absenţei unui răspuns politic determinat legat de reformele din domeniul pensiilor şi administraţiei publice va exercita presiuni negative asupra ratingului. O înrăutăţire a deficitului de cont curent va fi de asemenea negativă pentru credit, în special dacă este însoţită de a reducere a surselor stabile de finanţare, avertizează Moody's.

Tot vineri seara, agenţia de evaluare financiară S&P Global Ratings a confirmat ratingul suveran al României la 'BBB-/A-3' cu perspectivă stabilă.

România beneficiază de un rating favorabil investiţilor din partea agenţiilor internaţionale de evaluare financiară. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Andreea Marinescu, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: www.globalcapital.com

Citiţi şi:

Vîlceanu: Reconfirmarea ratingului reprezintă o dovadă a încrederii partenerilor externi în capacitatea Guvernului de a aplica reformele din PNRR

S&P Global Ratings are încredere că România va menţine disciplina fiscală în pofida disputelor politice