Ministrul Agriculturii: Cel mai corect este să părăseşti echipa în care nu te mai regăseşti
Premierul Florin Cîţu nu consideră că agricultura este un domeniu prioritar şi cel mai bine este să părăseşti echipa în care nu te mai regăseşti, a declarat, marţi, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, la sediul ministerului.
Întrebat de jurnalişti dacă Ludovic Orban l-a îndemnat să-şi dea demisia, Oros a negat.
"Eu am avut mai multe discuţii cu domnul Orban, dar nu ne-am coordonat, ca să zic aşa, privind demisia mea. Asta am decis-o ieri, pe parcursul întregii zile, când am văzut că nu există vreo şansă ca să se schimbe ceva la nivel guvernamental şi atunci cred că cel mai corect este să părăseşti echipa în care nu te mai regăseşti", a spus ministrul.
El a susţinut că, pentru premierul Florin Cîţu, agricultura nu a fost un domeniu prioritar.
"N-am avut nici pe departe bugetul de anul trecut, doar 60%, sigur că asta a afectat şi afectează programele aflate în derulare. Nici măcar în PNRR nu s-a decis ca un proiect major pentru agricultură să fie cuprins, deşi erau două proiecte mari pe care noi le-am prins anul trecut", a precizat Oros.
El a amintit că, în noiembrie, în primul draft, pe care Marcel Boloş, fostul ministrul al Fondurilor Europene, l-a trimis la Comisia Europeană, Ministerul Agriculturii avea două proiecte foarte mari, de infrastructură de gestionare a apei şi de o reţea românească de depozitare, procesare şi distribuţie.
"Erau nişte oportunităţi, în concepţia mea şi a guvernului de atunci, prin care puteam folosi aceste sume importante pentru a dezvolta agricultura românească. Eu cred că în viitorul apropiat, cel puţin, în ceea ce îl priveşte pe premierul Cîţu, agricultura nu va deveni o prioritate. Mi-ar plăcea ca la minister domnia sa să numească pe cineva care să fie mai convingător şi să vină mai mulţi bani pentru agricultură. Norocul agricultorilor este că sunt foarte mulţi bani europeni, chiar în această perioadă noi lansăm pentru programul de tranziţie măsuri în valoare de 3,2 miliarde de euro şi apoi sunt plăţile directe prin APIA, care vor începe din 18 octombrie, dar pe lângă acestea ar fi necesare şi alte forme de sprijin sau scheme de sprijin, totul ca să capete un contur, aşa cum îl văd eu, aşa cum alţii care vor veni vor vedea altfel", a mai spus Adrian Oros.
Întrebat la ce oră îşi va depune marţi demisia, el a răspuns: "Astăzi, nu ştiu exact ora în funcţie şi de program".
Oros a adăugat că decizia sa de a demisiona nu a fost luată în urma informaţiilor apărute în spaţiul public în ultimele luni referitoare la faptul că era unul dintre miniştri aflaţi pe lista de remanieri a premierului. "Nu ştiu dacă eram pe lista premierului Cîţu, eu ştiu că eram în echipa Orban. (...) Nu au fost presiuni directe ale premierului, eu în cele 9 luni de guvernare am vorbit de două ori cu premierul, deci nu au fost presiuni, a fost o decizie a mea. Ştiu că au fost în ultima perioadă foarte multe ştiri privind remanierea mea, în ultimele luni practic, de când am decis în competiţia internă să merg alături de cel despre care eu am crezut că merită să conducă PNL. (...) Dacă faci parte dintr-o echipă şi căpitanul de echipă consideră că domeniul de care te ocupi nu este important...", a explicat şeful MADR.
Întrebat de ce a transmis anunţul său privind demisia pe o reţea de socializare şi la o oră târzie, ministrul Agriculturii a răspuns: "Pentru că atunci am luat decizia, analizând pe parcursul zilei de ieri tot ceea ce s-a întâmplat în ultima perioadă".
"Fiecare om îşi face la un moment dat un bilanţ şi decide ce vrea să facă, dar cred că este foarte puţin important ce se întâmplă sau de ce Adrian Oros a renunţat la Ministerul Agriculturii. Important este ca aici lucrurile să meargă. O să vină alţi miniştri şi eu sper mai susţinuţi din partea premierului, iar lucrurile să meargă înainte", a arătat oficialul MADR, precizând că nu ştie cine îi va lua locul.
Întrebat dacă i s-a reproşat ceva, Oros a negat acest lucru, adăugând că nici el nu poate reproşa decât lipsa de interes a premierului faţă de domeniul pe care îl conduce.
"Nici eu nu pot să reproşez decât că nu a considerat important acest domeniu şi atunci cu siguranţă că, dacă vine cineva care va avea un dialog mai bun cu domnia sa, probabil că vor fi mai mulţi bani pentru agricultură sau mai multă atenţie sau mai multă preocupare din partea domniei sale. Eu cred că orice ministru care vine la un minister, indiferent de culoarea politică, vine să facă lucruri bune. Nu poţi să faci ceea ce ţi-ai propus, corect este să demisionezi. Să încerce altcineva să facă lucrurile mai bine", a transmis şeful de la Agricultură.
În opinia sa, oamenii vor judeca dacă este o demisie de onoare, dar "acestea sunt vorbe mari, m-am ferit întotdeauna să spun lucruri doar ca să sune bine".
Adrian Oros a mai spus că după această demisie va continua munca în PNL, el fiind senator liberal de Cluj. "Bineînţeles că voi continua. Sunt senator liberal de Cluj şi cu siguranţă acest partid, care este cel mai vechi partid european, va avea avea şi un viitor. Vom vedea ce se va întâmpla cu cei care conduc destinele acestui partid", a punctat acesta.
Întrebat dacă România mai poate continua cu premierul Cîţu, Oros a afirmat că nu vrea să facă judecăţi asupra domniei sale, repetând că decizia sa privind demisia fost luată din cauza lipsei de preocupare şi a unui dialog real.
"Nu vreau să îl atac pe premier. Vom vedea ce se întâmplă zilele acestea, cum îşi creionează majoritatea, care dintre punctele din programul de guvernare vor fi continuate, inclusiv cele din PNRR. Nu vreau să fac judecăţi asupra domniei sale. Eu repet, decizia aceasta am luat-o doar pentru faptul că am simţit că nu există preocupare şi nu avem un dialog real şi era păcat să continui într-o poziţie în care nu poţi să faci ceea ce crezi că se poate face şi ceea ce aşteaptă oamenii de la tine", a concluzionat ministrul Agriculturii .
Adrian Oros a anunţat marţi dimineaţa, pe Facebook, că îşi va depune demisia din funcţia de ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precizând că "pentru premierul Florin Cîţu, agricultura şi industria alimentară nu au fost niciodată priorităţi".
"Azi îmi voi depune demisia din funcţia de Ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Pentru Premierul Florin Cîţu, agricultura şi industria alimentară nu au fost niciodată priorităţi, ca atare: 1. Bugetul MADR pentru anul 2021 reprezintă 60% din execuţia bugetară a anului 2020, cu efecte asupra programelor aflate în derulare. La rectificarea bugetară, MADR a primit o sumă infimă, absolut insuficientă. 2. În PNRR nu a fost cuprins niciun proiect major pentru agricultură. Asta deşi în primul draft trimis la Comisie, în noiembrie 2020, PNRR conţinea un proiect complex pentru gestionarea apei în agricultură (irigaţii, desecare/drenaj şi sistem antigrindină), în valoare de 6,5 miliarde euro, proiect asumat în Programul de guvernare, alături de Reţeaua de depozitare, procesare şi distribuţie a produselor româneşti, alt proiect care nu a mai avut loc în PNRR", a scris marţi, pe Facebook, Adrian Oros.
De asemenea, ministrul Agriculturii a subliniat că nu există suficientă determinare pentru "eradicarea activităţii samsarilor, a vânătorilor de subvenţii şi a pieţei negre", care afectează fermierii corecţi. "Astfel, orice subvenţie, orice formă de sprijin devine ineficientă", a arătat el. AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ada Vîlceanu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Ștefureac (INSCOP Research): România are nevoie, mai mult decât orice, de reclădirea încrederii
România are nevoie, mai mult decât orice, de reclădirea încrederii, în condițiile în care numai 16,6% dintre antreprenori consideră că țara se îndreaptă într-o direcție bună, iar 75,4% sunt pesimiști în această privință, a declarat marți directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac. 'Româ
Majorarea salariului minim cu 300 de lei ar aduce angajaților 100 de lei net în plus la salariu (analiză)
O majorare cu 300 de lei a salariului minim brut, de la 4.325 de lei la 4.625 de lei, ar aduce angajaților doar 100 de lei net în plus la salariu, în timp ce costul total pentru angajatori ar crește cu 311 lei lunar, potrivit unei analize de impact realizate de IMM România și prezentate marți, în cadrul unei conferințe organizate de confederaț
SLPR: Poșta Română are nevoie de investiții și de un management capabil să transforme resursele existente în rezultate
Raportul Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) pentru anul 2025 conturează o imagine care ridică serioase semne de întrebare privind direcția în care se îndreaptă Poșta Română, susțin reprezentanții Sindicatului Lucrătorilor Poștali din România (SLPR), într-un comunicat de presă transmis, ma
Ministerul Finanțelor a început colectarea datelor de la ordonatorii de credite pentru raportul solicitat de PSD
Ministerul Finanțelor a început colectarea datelor de la ordonatorii de credite pentru elaborarea raportului solicitat de Partidul Social Democrat (PSD) privind situația financiară a țării, documentul urmând să includă și clarificări referitoare la sumele vehiculate în spațiul public pentru facturile neplătite, a declarat marți ministrul Finanțelor,
VIDEO Popa (MTI): De mâine, șoferii vor putea circula pe încă 13 kilometri din A0 Nord, între Afumați și Glina
Șoferii vor putea circula, începând de miercuri după-amiaza, pe încă 13 kilometri din A0 Nord, între Afumați și Glina, a anunțat, marți, ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Ștefan-Ovidiu Popa, pe pagina sa de Facebook.
Refacerea terasamentului căii ferate între Eforie Nord și Eforie Sud va dura aproximativ 30 de zile
Terasamentul căii ferate între stațiile Eforie Nord și Eforie Sud s-a surpat din cauza acumulării unei cantități mari de apă, iar lucrările de refacere sunt estimate la aproximativ 30 de zile, anunță CFR SA. 'Compania Națională de Căi Ferate 'CFR' SA informează că, în urma verificărilor efectuate de echipele de speciali
BNS propune un salariu minim brut de 4.652 de lei în 2027, calculat transparent și echitabil
Blocul Național Sindical (BNS) propune pentru anul 2027 un salariu minim brut de 4.652 de lei, față de 4.325 de lei în prezent, care să fie calculat transparent și echitabil, în principal fără 'înghețări salariale', bazat pe un coș minim de consum oficial și susținut prin negociere colectivă reală. Confederația sindic
Nazare: România trebuie să se îndrepte spre un deficit bugetar de 5% din PIB în 2027
România trebuie să se îndrepte spre un deficit bugetar de 5% din Produsul Intern Brut (PIB) în 2027, însă o țintă exactă nu a fost încă stabilită, aceasta urmând să fie discutată după introducerea datelor necesare elaborării bugetului pentru anul viitor, a declarat marți ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
MMAP: România se pregătește să doboare un record mondial în weekend; peste 3.000 de voluntari vor planta arbori simultan
Peste 3.000 de voluntari se vor reuni, sâmbătă, în comuna Poienarii Burchii, din județul Prahova, în cadrul evenimentului 'Pădurea Prieteniei', cu obiectivul de a stabili un nou record mondial de plantare simultană a arborilor, informează Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), într-un comunicat de presă transmis, marți, AGERP
Peste jumătate dintre români au în plan să facă achiziții de 'Black Friday' 2026 (studiu)
Mai mult de jumătate dintre românii (56%) care sunt la curent cu fenomenul 'Black Friday' au în plan achiziții la ediția din 2026, iar o treime dintre potențialii cumpărători vor aloca un buget de peste 3.000 de lei, relevă un studiu de specialitate, publicat marți. Conform datelor centralizate de Kantar România, '
Vineri, ultima zi pentru cererile de despăgubire la secetă; fermierii vor primi banii până la sfârșitul anului
Vineri, 6 noiembrie, este ultima zi în care se pot depune cereri de sprijin financiar de urgență pentru culturile de porumb și floarea-soarelui afectate de secetă, în baza HG nr. 751/2026, iar plata sprijinului financiar se va efectua până la data de 31 decembrie 2026, informează, marți, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).
Mateescu, despre achizițiile de la ANM: Nu voi face rabat de la ceea ce înseamnă recuperarea prejudiciului
Persoanele care au utilizat cardurile pentru achizițiile care apar în raportul Corpului de Control nu mai lucrează în Administrația Națională de Meteorologie (ANM) și vreau să vă asigur că nu voi face rabat de la ceea ce înseamnă recuperarea prejudiciului, a declarat, marți, directoarea generală a ANM, Elena Mateescu. 'Aș
Ministrul Finanțelor: Bugetul pe 2027 va fi primul buget al României realizat într-o aplicație digitală
Bugetul de stat pentru anul 2027 va fi primul buget al României realizat într-o nouă aplicație electronică, BugetNG, finanțată prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar ministerele au început deja introducerea datelor, a declarat marți ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. 'E primul buget al Româ
Ministrul Mediului: Programul 'Rabla' 2027 va fi lansat la timp, cu un buget mult mai mare stabilit cu producătorii și dealerii
Programul 'Rabla' 2027 va fi lansat la timp, cu un buget mult mai mare, stabilit de la început împreună cu producătorii, dealerii, iar prioritatea va fi comercializarea autoturismelor de la producători din Uniunea Europeană, a declarat, marți, într-o conferință de presă, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Natalia Intotero.
Nazare: Ultimul trimestru e decisiv; ținta de deficit de 6,2% din PIB depinde de încasarea la timp a banilor din PNRR
Deficitul bugetar s-a redus la 3,81% din PIB în primele nouă luni din 2026, de la 5,31% din PIB în perioada similară a anului trecut, în timp ce investițiile publice au crescut cu aproximativ 30%, la 107,77 miliarde de lei, potrivit Raportului privind execuția bugetară pe trimestrul III, publicat marți de Ministerul Finanțelor (MF).







