Planul Naţional de Rezilienţă şi de Redresare este o oportunitate să investim până în 2026 în reabilitarea şi reînnoirea căii ferate, astfel încât să eliminăm cele în jur de 500 de restricţii de viteză, iar pentru următorul deceniu să ne gândim la trenuri de mare viteză, a declarat, vineri, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Cătălin Drulă, într-o conferinţă de presă.

Potrivit acestuia, politica investiţională a României în ultimul timp a vizat proiecte de anvergură, care durează foarte mulţi ani şi presupun sume mari, iar în timpul acesta restul reţelei feroviare s-a degradat, pentru că bugetul de stat nu a dispus de banii necesari pentru reparaţii şi reabilitări.

"Politica investiţională a României în ultimii 15 ani a fost investiţii mari din fonduri europene într-un singur coridor practic, în coridorul Nădlac-Curtici, proiecte ample, de reconstrucţie completă, cu valoare de miliarde de euro, spre exemplu acum între Deva şi Arad este un proiect de 2 miliarde de euro, proiecte care durează 4-6-8-10 ani. Între Bucureşti şi Constanţa am avut în lucru 10 ani acest coridor şi am investit un miliard de euro. Concentrarea pe un singur coridor a lăsat restul reţelei, fie că vorbim de magistrala Bucureşti-Craiova sau Bucureşti-Suceava, să se degradeze, pentru că bugetul de stat, alocările au fost insuficiente an de an. Şi aici spuneam că mă voi lupta în acest an ca în bugetul de stat să avem o alocare bună, dar cred că Planul Naţional de Rezilienţă şi Redresare, PNRR, este o oportunitate foarte bună şi aş vrea să facem o schimbare de optică acolo. Să nu ne gândim la partea feroviară din PNRR doar ca la aceste proiecte mari, enorme de reconstrucţie de la zero a unor coridoare, ci să beneficiem de această şansă, ca să facem exact ce este numele programului. Adică o reformă în acest domeniu, să facem acele reînnoiri ale magistralelor, acele eliminări ale restricţiilor de viteză", a explicat Drulă.

Potrivit acestuia, în prezent sunt în vigoare în jur de 500 de restricţii de viteză, iar numărul lor creşte anual, pentru că nu sunt suficienţi bani alocaţi pentru reparaţiile infrastructurii feroviare.

"Sunt în jur de 500 de restricţii de viteză pe calea ferată. Aceste restricţii cresc de la an la an, practic ritmul de reparare pe care îl are MTI nu face faţă degradării căii ferate. Cred că PNRR ar reprezenta o oportunitate să facem un salt. Dacă am lua genul ăsta de bani şi am investi până în 2026 în reabilitarea, reînnoirea căii ferate - schimbare de şine, de traverse, de subinfrastructură, de piatră spartă, terasament - am face ce n-am reuşit să facem, să zicem, în ultimii 15 ani în termen de sume investite şi de aducere la viteza constructivă a coridoarelor existente. Asta ne permite să readucem călătorii pe calea ferată, în momentul în care timpii scad şi nu mai faci 10 ore de la Bucureşti la Timişoara, de exemplu, şi să ne gândim în perspectivă pentru următorul deceniu la extinderi. Mă refer la 2030 - 2040 poate în zona de tren de mare viteză - high speed rail - care este peste 230 km/oră", a menţionat ministrul. AGERPRES/(A - autor: Oana Tilică, editor: Andreea Marinescu, editor online: Irina Giurgiu)