Agricultura României are în momentul de faţă o proprietate polarizată, puţine cooperative, un grad de asociere foarte slab şi o balanţă comercială deficitară, care a luat-o la trap începând de prin anii 2015-2016, este de părere ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros.

"Am identificat câteva particularităţi pe care le are agricultura românească. Avem încă o proprietate polarizată: 97% dintre fermieri lucrează 40% din teren în ferme de sub 50 de hectare, 0,56% dintre fermieri lucrează alte 40% din suprafaţa în ferme mai mari care sunt de peste 300 de hectare şi abia 2% dintre fermierii români lucrează 21% din suprafaţa arabilă în ferme medii, care au o suprafaţă între 5 şi 30 de hectare. Aceasta este situaţia proprietăţii în România", a declarat, joi, Adrian Oros, în cadrul videoconferinţei "Afaceri în agricultură", organizată de Grupul de presă Bursa.

De asemenea, ministrul a susţinut că România are în prezent un grad de asociere extrem de slab în agricultură, un mediu asociativ încă neconsolidat în sector, dar şi probleme majore cu forţa de muncă, îmbătrânirea populaţiei rurale şi un sistem de irigaţii "nefuncţional şi aproape distrus".

"Avem un grad de asociere foarte slab, avem puţine cooperative, un mediu asociativ încă neconsolidat şi ne dorim ca această consolidare a mediului asociativ să fie accelerată pentru că este foarte important acest lucru. Avem o problemă cu forţa de muncă, dar avem şi o îmbătrânire a populaţiei rurale, dar şi a fermierilor: doar 29% din populaţia rurală are sub 40 de ani şi doar 11% au mai puţin de 55 de ani. Avem un abandon crescut al zonelor cu constrângeri naturale. Avem încă o agricultură meteodependentă şi anul acesta am simţit cel mai profund acest lucru. Sistemul nostru de irigaţii este nefuncţional şi aproape distrus", a subliniat şeful MADR.

În privinţa balanţei comerciale cu produse agroalimentare, ministrul Oros a precizat că deficitul "a luat-o la trap" de prin 2015-2016, probleme regăsindu-se şi la partea de comercializare a produselor locale. De asemenea, el a menţionat că în viitorul Program Naţional Strategic (PNS) 2021-2027 România trebuie să scape de "vânătorii de subvenţii".

"Avem o balanţă comercială deficitară, care 'a luat-o la trap' să zic aşa, nu la galop, începând de prin 2015-2016. Anul trecut am avut 1,3 miliarde de euro deficit. Avem o slabă promovare şi un grad redus de comercializare a produselor locale şi a celor româneşti. Avem şi noi ca şi alte ţări vânători de subvenţii, de care în viitorul PNS va trebui să scăpăm şi câţi mai mulţi bani dedicaţi fermierilor să ajungă la cei care într-adevăr lucrează pământul. Şi aici avem două surse de finanţare. În PNS avem 20,678 miliarde de euro, respectiv 13 miliarde de euro pentru plăţi directe şi 7,67 miliarde de euro pe pilonul II, dar avem bani şi în acest program de rezilienţă şi relansare economică. Până acum ceea ce am reuşit să obţinem de la echipa guvernamentală: 6,5 miliarde de euro pentru infrastructura de gestionare a apei şi 750 milioane de euro pentru acea reţea naţională de colectare, depozitare, promovare şi distribuţie a produselor româneşti", a mai spus ministrul Agriculturii.

Grupul de presă Bursa a organizat joi videoconferinţa "Afaceri în agricultură", temele principale de dezbatere fiind impactul Green Deal asupra finanţării agriculturii şi asupra activităţii din acest domeniu, măsurile pentru combaterea sau reducerea efectelor acestora, surse alternative de finanţare pentru fermierii mici şi medii, asigurările în domeniul agricol, planul de rezilienţă şi recuperare. AGERPRES/(A - autor: Mariana Nica, editor: Oana Tilică, editor online: Ada Vîlceanu)