Rolul amenzilor aplicate celor care nu au respectat ordonanţele militare nu a fost acela de a aduce bani la buget, aceste sume nu au fost prinse în buget şi oricum nu au fost plătite foarte multe dintre ele, a declarat, miercuri seara, ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu, la B1 TV.

Întrebat dacă a existat vreun calcul legat de banii care s-ar fi încasat din amenzi, ministrul a răspuns: "Nu, niciun calcul".

"Rolul acestor amenzi nu a fost acela de a aduce bani la buget. Niciodată. Rolul acelor amenzi a fost acela de a-i face pe oameni să respecte legea, să respecte starea de urgenţă. Mulţi oameni nu vor să accepte şi chiar cu preţul sănătăţii lor să respecte legislaţia în vigoare. Era un mod de a-i face pe oameni să stea acasă, să fie sănătoşi şi să nu răspândească virusul în societate. Acesta a fost rolul acestor amenzi. Nu aveau niciun alt rol. Nu erau bani pe care să îi luăm în considerare la buget. Şi, oricum, să ştiţi că nu au fost plătite foarte multe dintre ele", a adăugat Cîţu.

Potrivit acestuia, sumele aferente acestor amenzi aplicate nu au fost prinse în buget.

"În acest moment, bugetul este construit pe legislaţia în vigoare", a dat asigurări Cîţu.

În ceea ce priveşte aplicarea principiului contributivităţii la calcularea pensiilor, şeful de la Finanţe crede că acesta se va putea aplica, însă nu acum "cu acest Parlament toxic în care avem această conducere socialistă, niciodată".

"Aceşti oameni au preferat întotdeauna să recompenseze anumite sectoare în societate pe criterii pe care doar ei le ştiu, pe favoritisme etc. Vom avea un sistem pe contributivitate în viitor, dar numai după ce schimbăm această majoritate toxică din Parlamentul României", a mai spus ministrul.

Curtea Constituţională a României (CCR) a decis miercuri că prevederile art. 28 din OUG 1/1999, prin care au fost stabilite amenzile pentru nerespectarea restricţiilor în perioada stării de urgenţă, sunt lipsite de claritate, precizie şi previzibilitate, iar stabilirea faptelor a căror săvârşire constituie contravenţii este lăsată, în mod arbitrar, la libera apreciere a poliţiştilor.

Tot miercuri, CCR a decis că OUG nr. 34/2020 pentru modificarea şi completarea OUG nr.1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă este neconstituţională, în ansamblul său.

În esenţă, CCR declară că restrângerea unor drepturi şi libertăţi fundamentale nu se poate face prin ordonanţe de urgenţă, ci printr-o lege organică adoptată în Parlament.

CCR spune că actul normativ care reglementează regimul juridic al stării de asediu şi al stării de urgenţă are ca scop crearea cadrului legal al măsurilor excepţionale impuse de gestionarea situaţiei de criză, măsuri care, prin ele însele, afectează drepturi şi libertăţi ale cetăţenilor.

În plus, Legea privind abrogarea unor prevederi referitoare la pensiile de serviciu şi indemnizaţiile pentru limită de vârstă nu are la bază nicio documentare sau fundamentare, cercetare sau studiu de impact, explică Curtea Constituţională, după ce a admis sesizările Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Avocatului Poporului asupra actului normativ.

Potrivit unui comunicat de presă al CCR transmis miercuri AGERPRES, Curtea Constituţională a luat în discuţie obiecţiile de neconstituţionalitate referitoare la Legea privind abrogarea unor prevederi referitoare la pensiile de serviciu şi indemnizaţiile pentru limită de vârstă, precum şi pentru reglementarea unor măsuri în domeniul pensiilor ocupaţionale formulate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de Avocatul Poporului.

În urma deliberărilor, se precizează în comunicat, Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a admis obiecţiile de neconstituţionalitate şi a constatat că Legea privind abrogarea unor prevederi referitoare la pensiile de serviciu şi indemnizaţiile pentru limită de vârstă, precum şi pentru reglementarea unor măsuri în domeniul pensiilor ocupaţionale este neconstituţională, în ansamblul său. AGERPRES/(AS - autor: Oana Tilică, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Gabriela Badea) 

Citiţi şi:

* Cîţu: Sunt optimist, dar raţional şi moderat; revenirea economiei va începe din trimestrul trei al acestui an