Sistemul de pensii se află într-un pericol iminent în condiţiile scăderii simţitoare a numărului persoanelor active, astfel că populaţia trebuie încurajată să economisească bani pentru pensie prin sistemul de pensii administrat privat, care conferă mai multă siguranţă contribuabililor datorită trasabilităţii banilor şi transparenţei, a declarat ministrul Muncii, Violeta Alexandru, într-un interviu acordat AGERPRES.

Ministrul a caracterizat Pilonul 2 drept un sistem de pensii corect, care dă măsura corectitudinii în raport cu contribuţiile realizate de oameni în vederea perioadei de retragere din activitatea profesională.

Totodată, Violeta Alexandru a atras atenţia că în toată Europa există tendinţa prelungirii vârstei de pensionare, însă nu a indicat că actualul Guvern ar intenţiona să ia măsuri în acest sens în mandatul curent.

Ministrul Muncii şi-a exprimat, totodată, îngrijorarea faţă de impactul bugetar al legislaţiei privind creşterea cu 40% a pensiilor începând din septembrie 2020, dar a subliniat că va aplica legea în vigoare cât timp deţine mandatul de ministru.

În opinia Violetei Alexandru, statul a eşuat în activitatea de conectare a cererii de forţă de muncă cu oferta, ea subliniind că nu există o problemă gravă a lipsei de forţă de muncă.

AGERPRES: La începutul acestei luni, agenţia Standard & Poor's a schimbat perspectiva României la una negativă, invocând printre altele măsura privind majorarea pensiilor începând din septembrie 2020. Cum credeţi că va afecta piaţa muncii din România această creştere a pensiilor?
Violeta Alexandru: Eu sunt un om responsabil şi îmi menţin afirmaţia făcută la momentul audierii mele în comisiile parlamentare reunite şi vă spun că nu am alt răspuns în afara celui pe care l-am dat deja, şi anume că sunt datoare să respect legea. Pentru mine nu este o opţiune, aceasta este legea în acest moment, o voi aplica, o vom aplica. Sigur că, uitându-te cu câtă uşurinţă Partidul Social Democrat a dispus în lege creşterea pensiilor cu 40%, te uiţi cu puţină îngrijorare la modul în care au evaluat impactul unei asemenea creşteri. Să ştiţi că şi mie mi-ar plăcea să crească pensiile cu 50%, cu 60%, oamenii merită să primească mai mult, de aceea în mandatul meu am început în mod deliberat cu activitate susţinută, care să arate pensionarilor faptul că acest Guvern şi eu personal îi respect. Îi respectă Guvernul, îi respect cu adevărat, nu este întâmplător faptul că m-am aplecat asupra subiectului recalculării pensiilor, nu este întâmplător faptul că sunt atentă ca oamenii care-şi depun actele în vederea pensionării să îşi primească pensia la termenul prevăzut de lege. Sunt oameni care au muncit o viaţă şi pentru care acest stat trebuie să facă dreptate şi trebuie să îi trateze cu responsabilitate. Cu toate acestea, în aceeaşi linie de responsabilitate o spun: în momentul în care prevezi în lege creşteri trebuie să fii conştient de impactul pe care aceste creşteri îl vor avea şi sigur că există îngrijorări justificate vizavi de impactul în buget, dar nu există în ceea ce mă priveşte nicio intenţie şi nicio strategie alta decât să respect legea şi, prin urmare, atâta vreme cât sunt în această funcţie să ştiţi că o voi aplica aşa cum este ea în vigoare.

AGERPRES: Şi dacă nu vor fi bani?
Violeta Alexandru: Sunt prevăzuţi bani în buget pentru această creştere.

AGERPRES: Sunt prevăzuţi, dar dacă nu vor fi colectaţi şi vi se va spune de la Ministerul de Finanţe că nu sunt bani, ce veţi face?
Violeta Alexandru: Nu aş vrea să anticipez, ar fi o lipsă de responsabilitate din partea mea să îngrijorez populaţia cu un scenariu asupra căruia nu am în acest moment nici control şi nici elemente ca să duc discuţia în această privinţă. Vă pot spune doar că în cadrul echipei guvernamentale la momentul pregătirii proiectului de Buget pentru 2020, atât al Bugetului de Stat cât şi al Bugetului de Asigurări Sociale, am prevăzut fondurile necesare pentru acoperirea sumelor necesare creşterii pensiilor şi mă ţin de acest lucru. În calitate de ministru al Muncii sunt responsabilă de aplicarea legii aşa cum este ea în vigoare.

AGERPRES: Aveţi în lucru o nouă lege a pensiilor? Aşa spunea prim-ministrul.
Violeta Alexandru: Nu, nu am în lucru o lege a pensiilor. Ceea ce premierul a spus, ca urmare a informaţiilor pe care le comunic în legătură cu ceea ce centralizez aici la Ministerul Muncii, este că se întâmplă în acest moment o evaluare serioasă a tipurilor de probleme pe care actuala Lege a Pensiilor le-a generat. Nu s-a luat o decizie legată de elaborarea unui nou proiect al Legii Pensiilor, nu vreau să ard etape şi să concluzionez când nu am terminat evaluarea de care am nevoie, am foarte multe mesaje de la pensionari, am informaţii pe care mi le-am structurat de la casele locale de pensii, în acest moment ceea ce fac este o diagnoză a categoriilor de probleme pe care le-a generat Legea Pensiilor şi constat o serie de disfuncţionalităţi cu care voi începe, în perioada următoare, de la începutul anului 2020, şi anume: constat o practică neunitară la nivelul caselor locale de pensii şi voi cere Casei Naţionale de Pensii Publice să se implice în generarea unei practici unitare în procesarea dosarelor şi în interpretarea situaţiilor punctuale pe care le întâmpină, am nevoie să reglez situaţiile generate de platformele electronice care gestionează informaţiile privind calcularea pensiilor, am foarte multe aspecte de rezolvat în plan managerial, în plan administrativ, până să decelez problemele care pleacă din nevoia de modificare a legii. N-o să mă feresc să propun anumite corecţii în cadrul legal actual, dar cred că avem în primul rând o problemă în sistem de a gestiona situaţiile încadrabile în calcularea pensiilor înainte să vorbim de o nouă lege a pensiilor.

AGERPRES: Intenţionaţi să creşteţi vârsta de pensionare în timpul mandatului dumneavoastră?
Violeta Alexandru: Să ştiţi că în toată Europa vârsta de pensionare este prelungită, este adevărat că speranţa de viaţă şi tipul de activităţi şi în general ecosistemul în care noi lucrăm în România este uşor diferit faţă de alte ţări, dar în general în Europa tendinţa este de creştere a perioadei de activitate. Cu toate acestea, o reglementare clară privind prelungirea perioadei de activitate nu mi-a fost cerută, nu mi s-a indicat. Sunt atentă la acest lucru. Până nu termin această evaluare de care vă spun, ca să-mi dau seama care sunt tendinţele în acest moment la categoria de vârstă persoane care intră în pensie, care au intrat de curând în pensie, să-mi dau seama care sunt problemele în acest moment, n-aş vrea să mă grăbesc să avansez cifre legate de schimbări în lege legate de vârsta de pensionare. Dorinţa mea este să facem curăţenie şi ordine în sistemul pe care îl avem în acest moment, şi să ştiţi că este de 100 de ori mai dificil decât să te grăbeşti şi să dai o nouă lege a pensiilor ca să bifezi că ai prevăzut în lege tot felul de articole care să placă populaţiei. Mai greu este să aplici legile, să te asiguri că ele se aplică la fel în toate judeţele ţării, mai greu este determini sistemul să lucreze pentru pensionari, să-i înţeleagă nevoile, să se aplece cu celeritate şi să rezolve cazurile în lucru. Eu am ales abordarea mai grea, anume să încercăm să ne facem treaba în actualul cadru legal, dar dacă voi desprinde concluzii care să mă ducă în direcţia completării, clarificării din actuala lege, voi înainta echipei guvernamentale aceste propuneri, dar n-aş vrea să anticipez. Prefer să văd care este tipologia problemelor generate de această lege, să văd unde am greşit sistemul, unde am lăsat ca lucrurile să treneze, când puteau fi rezolvate la timp, unde anume trebuie intervenit şi în ce măsură este nevoie de legislaţie secundară înainte să bulversez întreg sistemul şi să anunţ o nouă lege a pensiilor, îngropând practic problemele nerezolvate ale actualei legi.

Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Să trecem la Pilonul 2, pensiile administrate privat. De ce consideraţi că este atât de importantă creşterea ponderii Pilonului 2?
Violeta Alexandru: Eu sunt pentru o atitudine responsabilă la care trebuie să ne gândim fiecare dintre noi. Cred că în condiţiile în care avem un pericol iminent, în sensul în care numărul persoanelor active descreşte simţitor, astfel încât se vede cu ochiul liber că acest trend va duce la situaţia în care numărul pensionarilor să fie mai mare decât numărul celor în activitate, şi pentru că sunt de părere că fiecare dintre noi trebuie să evalueze din timp care să fie responsabilitatea pe care fiecare trebuie să o avem pentru perioada în care vom ieşi la pensie şi în care vom avea nevoie de venituri pentru a doua parte a vieţii noastre, încurajez economiile populaţiei şi încurajez oamenii să gândească responsabil faţă de perioada de după activitatea în câmpul muncii. Şi pentru că Pilonul 2 oferă această posibilitate, de a-şi vedea contribuţiile şi de a avea imaginea parcursului contribuţiilor tale, aşa cum sunt ele administrate de administratorii Pilonului 2, cred că este un sistem corect, care dă măsura corectitudinii în raport cu ceea ce contribui în vederea perioadei de după activitatea profesională. Nu înseamnă că nu înţeleg rolul Pilonului 1, dar trasabilitatea banilor tăi, modul în care tu poţi vedea ceea ce se întâmplă cu economiile pe care le faci, cu contribuţiile pe care le trimiţi în Pilonul 2, dau mai multă siguranţă pentru contribuabilii noştri şi ca atare cred că este o chestiune de responsabilitate să gestionăm lucrurile de aşa manieră încât să fie corecte pentru cei care contribuie în vederea pensionării.

AGERPRES: Intenţionaţi să creşteţi contribuţia la Pilonul 2?
Violeta Alexandru: Dacă acest lucru va fi oportun, da. Eu sunt pentru creşterea contribuţiilor la Pilonul 2, dar vom face etapizat acest lucru şi pe baza unor analize care să nu crească deficitul la Pilonul 1 şi care să nu perturbe tot traseul contribuţiilor pe Pilonul 1. Vom face lucrurile pe baza unor analize care implică şi echipa Ministerului Finanţelor Publice şi, la momentul la care va fi cazul, vom consulta, vom fi transparenţi cu privire la aceste decizii. Afectează o bună parte din populaţie, nu e o decizie pe care o vom lua peste noapte şi în lipsa unei minime transparenţe pe acest subiect.

AGERPRES: Deci în acest moment nu aveţi discuţii pe cifre, la cât să crească contribuţiile la Pilonul 2?
Violeta Alexandru: Prioritatea noastră a fost pregătirea Bugetului de Stat, a Bugetului Asigurărilor Sociale de Stat, sunt chestiuni care ne-au implicat total în această perioadă. Discuţii generale pe acest subiect am avut, intenţia este să se ajungă la 6% contribuţie în Pilonul 2, şi acest lucru gradual. Desigur, nu (am avut discuţii n.r.) atât de aplicate încât să pot face o declaraţie pe acest subiect. Practic, contribuţiile noastre, ale populaţiei active, la Pilonul 1 înseamnă posibilitatea plăţii pensiilor astăzi în plată. În mod evident suntem responsabili faţă de acest lucru, ca atare orice decizie de schimbare care să afecteze într-un fel sau altul fondurile disponibile la Pilonul 1 va fi luată cu maximă responsabilitate şi în urma unei analize. Sigur că deficitul la Pilonul 1 a fost acoperit în mod tradiţional de la Bugetul de Stat, dar nu aceasta este soluţia, să iei decizii peste noapte pe principiul că oricum se acoperă din Bugetul de Stat. Trebuie să o faci în mod raţional, trebuie să o faci în strânsă consultare cu administratorii fondurilor de pensii private şi bineînţeles cu o largă consultare a populaţiei, pentru ca oamenii să aibă încredere că aceste schimbări nu le afectează cu nimic stabilitatea şi controlul asupra contribuţiilor pe care le au în Pilonul 2.

AGERPRES: Despre criza forţei de muncă: aţi majorat contingentul de lucrători străini la 30.000 pentru 2020. Nu intenţionaţi să căutaţi forţa de muncă disponibilă în România, poate prin condiţionarea ajutoarelor sociale de care beneficiază cei care sunt capabili de muncă?
Violeta Alexandru: Sunt mai multe aspecte care trebuie punctate aici. E adevărat, am adus în Guvern o hotărâre privind numărul contingentului forţei de muncă din exteriorul României care să lucreze aici, nu este o creştere semnificativă faţă de anul trecut, dar suntem foarte atenţi şi în dialog atât cu sindicatele cât şi cu patronatele şi avem disponibilitatea ca acest număr să crească pe parcursul anului viitor, în funcţie de semnalele pe care aceşti parteneri ni le dau. În acelaşi timp însă, cred că sunt câteva lucruri pe care le putem face în continuare: în primul rând cred că avem o problemă serioasă în ceea ce priveşte activitatea ANOFM (Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă n.r) şi AJOFM-urilor (Agenţiile Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă n.r). Sunt foarte dezamăgită de modul în care acestea realmente se implică, pe de o parte în sprijinirea angajatorilor să găsească forţă de muncă calificată în comunităţile în care îşi desfăşoară activitatea şi, pe de altă parte, între AJOFM-uri şi piaţa forţei de muncă există o insuficientă legătură. Oamenii nu au încredere în sistemul public de recrutare, decât cei care nu au altă posibilitate.

Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Vă referiţi la angajatori?
Violeta Alexandru: Mă refer la angajaţi, pe de o parte, dar şi la angajatori. Şomerii, oamenii în căutarea unui loc de muncă, nu au încredere, preferă să se ducă pe piaţa liberă, preferă să apeleze la entităţi private care să le caute un loc de muncă, preferă să îşi găsească singuri, din aproape în aproape. Cert este că în acest moment, din păcate, statul a eşuat în a se face vectorul prin care cererea să se întâlnească cu oferta. Nu cred că avem o problemă gravă de lipsă a forţei de muncă, ci doar că nu avem pârghiile şi nu proiectăm credibilitate în relaţie cu oamenii activi, care doresc să se implice pe piaţa muncii, dar care nu ne privesc cu încredere pe noi, instituţiile publice, nu găsesc că aceasta este pârghia prin care să-şi găsească locul de muncă potrivit. Pe de altă parte, constat o reticenţă din partea întregului sistem, inclusiv în componenta fiscală, cu privire la noile forme de muncă. Cred că a venit momentul să discutăm de mai multă flexibilitate în piaţa muncii, concomitent cu o regândire a sistemului de impozitare a muncii. Este adevărat că la începutul acestui mandat am fost foarte activă în deblocarea unor situaţii care afectau pensionarii, dar vă asigur că în egală măsură - şi se va vedea acest lucru de la începutul anului - mă preocupă populaţia activă şi mă preocupă cadrul general în care în acest moment se încurajează sau nu - părerea mea este că nu - munca şi desfăşurarea activităţilor în diferite domenii. Cred că nu avem suficientă înţelegere faţă de schimbările care au loc în piaţa muncii, cred că între stat şi piaţa muncii nu există în acest moment o legătură şi o cunoaştere reciprocă suficientă şi am de gând să fac nişte schimbări radicale în acest domeniu, în primul rând în ceea ce priveşte arhitectura instituţională, respectiv am de gând să mă implic mult mai mult în încurajarea schimbărilor legislative, astfel încât, această categorie largă a celor care au nevoie de flexibilitate, au nevoie de mai multă încredere şi mai puţină birocraţie şi mai multă încredere în rezultatele muncii şi mai puţin în proceduri, să găsească în mine partenerul care să le susţină cauza.

AGERPRES: În ceea ce priveşte consumatorul vulnerabil de energie, lucraţi la definirea lui?
Violeta Alexandru: Lucrăm împreună cu colegii de la Ministerul Economiei, suntem mai multe echipe implicate. La momentul la care vom avea o părere consolidată, pentru că suntem în acest moment într-o analiză tehnică pe acest subiect, bineînţeles că vom comunica public.

AGERPRES: Piaţa de energie se va liberaliza în curând, în anul 2020. Nu aveţi ceva mai aprofundat în lucru?
Violeta Alexandru: Suntem în plină analiză, am încercat să le gestionăm în ordinea priorităţilor în această lună şi jumătate de când suntem în Guvern. Vă asigur că va exista o comunicare publică pe acest subiect, nu doar o comunicare, o consultare. Este un subiect sensibil şi cu impact social puternic. Vă asigur că va exista o consultare, nu doar o comunicare pe această temă în viitorul apropiat.

AGERPRES: Înţeleg că detaşările angajaţilor din privat în instituţiile publice nu vor mai continua. Ce se va întâmpla în 2020 cu cei care lucrează astfel?
Violeta Alexandru: De la momentul intrării în vigoare a modificărilor, lucrurile sunt foarte clare. Cei care sunt în activitate vor trebui să opteze, să decidă ce vor să facă, contractele trebuie întrerupte. Este vorba despre oameni care vin din sistemul privat şi care ocupă funcţii publice. Nu ar trebui să ne îngrijorăm în ceea ce îi priveşte, sunt oameni care vin din sistemul privat, sunt obişnuiţi cu piaţa liberă, sunt convinsă că vor merge înapoi în spaţiul privat şi îşi vor continua activitatea. Dacă vor fi interesaţi de domeniul public vor lua decizia de la caz la caz, fiecare. În mod evident acolo unde există posturi disponibile, ei pot candida şi pot să îşi depună dosarul şi să treacă prin etapele de evaluare ca orice alt angajat deja existent în sistemul public şi care se reorientează într-o formă sau alta. Prin urmare, aici este o chestiune din nou de corectitudine, sistemul public trebuie să se bazeze pe acces la cariera publică pe baza regulilor existente în acest moment. Orice formă prin care se ocoleşte de fapt regula de bază, şi anume că ai acces în sistemul public printr-un concurs şi în urma unei evaluări, trebuie să înceteze, şi sunt convinsă că cei care tocmai vin din spaţiul privat vin din cu totul altă filosofie, înţeleg că apele trebuie să fie separate. După cum vă spuneam, dacă apreciază că de aici încolo cariera lor trebuie să continue în sistemul public, nu înseamnă că sunt împiedicaţi să îşi depună dosarul şi să candideze pentru poziţiile vacante din instituţia în care au activat, dintr-o altă instituţie, din sistemul public în general.

Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO

AGERPRES: În cazul adopţiilor copiilor instituţionalizaţi, cazul din primăvară de la Mehedinţi v-a schimbat în vreun fel viziunea asupra sistemului de adopţii?
Violeta Alexandru: Urmăresc cazurile care afectează copiii de mai multă vreme, din activitatea mea profesională dinaintea poziţiei publice pe care o ocup acum. Cazul mi-a confirmat anumite concluzii pe care le aveam în această privinţă şi vă spun pe scurt care sunt concluziile mele. Pe de o parte, cred că în sistem, deşi clamăm acest lucru, am uitat să punem în centru binele copilului. E adevărat, tot ce înseamnă angajaţi ai sistemului, tot ce înseamnă persoane-cheie, cum sunt asistenţii maternali, toată această echipă e foarte importantă în evoluţia unui copil, dar ceea ce trebuie să primeze este interesul copilului. În interesul copilului, asistentul maternal trebuie să joace un rol de pregătire a acestor copii în vederea adopţiei. Găsirea unei familii pentru copii mi se pare că trebuie să fie o familie în care el să fie integrat, în care să nu se simtă ca şi cum tranzitează, ca şi cum se află într-o etapă intermediară, ci chiar să simtă copilul că este familia în care va trăi pentru toată viaţa. Mă rog, până devine adult şi îşi construieşte propria familie, Dar situaţia asta de provizorat în care el practic nu este integrat în familie din moment ce nu este adoptat mi se pare destul de grea pentru un copil şi aş pune accent din nou pe interesul lui. Prin urmare, consider că toţi cei care lucrează în sistemul de protecţie al copilului, de la cei din sistem, din aparatul public care gestionează sistemul de îngrijire al copilului, până la colaboratorii şi cei care desfăşoară activităţi deosebit de importante pentru creşterea copilului, cum sunt asistenţii maternali, toate aceste persoane trebuie să nu piardă din vedere acest ultim interes, şi anume adoptarea copilului, şi anume integrarea lui cu adevărat într-o familie. Dacă asistentul maternal nu are această intenţie de adoptare, ar trebui să pregătească copilul, să-l ajute să înţeleagă care sunt următoarele etape şi nu să-l lase complet nepregătit în faţa unei schimbări radicale din viaţa lui, la o vârstă la care are nevoie să fie pregătit ca să ştie care sunt schimbările care urmează. Ţin foarte mult să punem în centrul preocupărilor sistemului interesul copilului şi al copiilor, în general, şi, ca atare, fac un apel către toţi cei care contribuie până la momentul adopţiei la îngrijirea unui copil, să îl pregătească pe acesta ca să nu treacă prin traume şi prin schimbări bruşte în viaţă fără să ştie ce se întâmplă şi fără să fie pregătit pentru aceste schimbări. AGERPRES/(AS - autor: George Coman; editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)