REPowerEU, planul UE pentru independența energetică față de Rusia, își pierde din avânt, într-un context marcat de noi amenințări privind securitatea energetică a Europei, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu, arată un raport publicat miercuri de Curtea de Conturi Europeană.

Lansat pentru a elimina treptat importurile de combustibili fosili din Rusia și pentru a accelera tranziția către surse de energie curată, planul REPowerEU are dificultăți în a produce rezultatele așteptate. Până acum, influența sa asupra politicilor naționale a fost limitată, cele 27 de state membre angajând investiții care nu reprezintă nici măcar 20% din cei 300 de miliarde de euro suplimentari necesari pentru atingerea obiectivelor stabilite. În aceste condiții, auditorii avertizează că planul nu își va putea atinge obiectivele ambițioase fără un nou impuls substanțial, se menționează într-un comunicat al ECA.

'La patru ani de la lansare, planul REPowerEU bate pasul pe loc, deși au fost puse la dispoziție câteva sute de miliarde de euro. Trebuie să tragem învățămintele corecte acum, având în vedere noile tensiuni geopolitice și impactul acestora asupra piețelor energiei. Aceste evoluții demonstrează cât de important este să accelerăm diversificarea și să evităm reapariția unei dependențe excesive de un singur furnizor. De aceea, solicităm o mobilizare coordonată pentru a da un nou impuls planului', a declarat Mihails Kozlovs, membrul ECA responsabil de acest raport.

Auditorii consideră că REPowerEU nu a prins rădăcini în politicile naționale în măsura anticipată. Planurile naționale din domeniul energiei și climei ar fi trebuit să transforme obiectivele REPowerEU în acțiuni concrete la nivel național. În realitate, majoritatea nu conțin acțiuni sau ținte specifice care să contribuie la realizarea ambițiilor planului. O altă problemă este că țările UE au angajat doar 54,3 miliarde de euro din cele 300 de miliarde puse la dispoziție în cadrul MRR pentru REPowerEU. Pentru auditori, diferența este atât de mare încât ridică două posibilități: fie necesarul de investiții a fost apreciat în mod eronat și mult supraevaluat, fie nu există capacitatea de a transpune obiectivele în măsuri concrete. Concluzia este limpede: planul REPowerEU nu reușește să îndeplinească unele dintre obiectivele sale esențiale, avertizează auditorii.

Potrivit acestora, REPowerEU a reușit în mod clar să dea un impuls unor proiecte importante din statele membre, însă contribuția sa la accelerarea tranziției către energia curată prin dezvoltarea capacităților regenerabile rămâne modestă. Pe baza țintelor incluse în capitolele dedicate din MRR, auditorii au constatat că sporul de capacitate din surse regenerabile obținut până în prezent este marginal și foarte departe de ținta de 103 GW. Aceeași observație se aplică interconectivității rețelei. Pentru acest obiectiv, auditorii UE au identificat doar trei măsuri REPowerEU, în două state membre. În plus, una dintre ele a fost între timp abandonată. Auditorii văd în aceasta un nou indiciu că REPowerEU nu a reușit încă să producă efectul transformator promis la început.

Planul REPowerEU a fost prezentat în mai 2022. Principalul său obiectiv este de a elimina treptat importurile de combustibili fosili din Rusia printr-un set de acțiuni și obiective. Printre acestea se numără diversificarea aprovizionării cu combustibili fosili, creșterea capacității de producție a surselor regenerabile de energie și consolidarea interconectivității energetice transfrontaliere. Comisia Europeană a estimat că, până în 2030, vor fi necesare investiții suplimentare în valoare de aproximativ 300 de miliarde de euro. Ea a pus la dispoziție această sumă din pachetul financiar european de redresare post-pandemie (MRR). Statele membre au avut posibilitatea de a include capitole dedicate REPowerEU în planurile lor de redresare pentru a contribui la atingerea obiectivelor planului. Totuși, auditorii consideră că actualul cadru de guvernanță nu oferă instrumente eficace pentru a ghida implementarea planului și pentru a urmări cu fiabilitate rezultatele acestuia.

În cadrul auditului, ECA a verificat un eșantion de 27 de măsuri finanțate prin MRR (6 reforme și 21 de investiții) incluse în capitolele REPowerEU ale cinci state membre: Belgia, Italia, Lituania, Polonia și România.

În cazul României, o măsură finanțată prin MRR din capitolul REPowerEU al României urmărea crearea de noi capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile. Deși măsura permitea atât instalații fotovoltaice, cât și instalații eoliene, marea majoritate a proiectelor finalizate cu succes sau în curs de desfășurare erau proiecte de energie solară,
reprezentând 90% din capacitatea instalată (în MW).

Potrivit auditorilor, până în iunie 2025 nu fusese finalizat niciun proiect eolian; patru erau însă în curs, reprezentând doar 10% din capacitatea instalată teoretică prevăzută de măsură.
Aceste proiecte eoliene s-au confruntat cu întârzieri importante din cauza constrângerilor la nivelul lanțului de aprovizionare și a complexității cerințelor de instalare și a proceselor de autorizare. Trei dintre aceste proiecte sunt clasificate în prezent ca prezentând un risc ridicat de nefinalizare. Cel mai ambițios proiect eolian din cadrul acestei măsuri - cu o capacitate instalată planificată de 140 MW - nu a fost inclus printre cele patru proiecte în curs menționate, deoarece fusese deja anulat la momentul auditului ECA. AGERPRES/(AS-redactor: Constantin Balaban, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Anda Badea)