După ani de agricultură intensivă, concepută pentru a hrăni un număr maxim de persoane în cel mai rentabil mod, vremea extremă din acest an a intensificat dezbaterile pentru schimbarea practicilor agricole și introducerea unei agriculturi reziliente la schimbările climatice, transmite Reuters.

Meteorologii din Marea Britanie se așteaptă să declare vara din acest an, care se încheie oficial pe 31 august, cea mai fierbinte de până acum, iar Europa, în ansamblu, s-a confruntat în acest an cu o încălzire mai mare decât orice alt continent, cu cinci valuri de căldură și precipitații mult sub medie.

După cea mai fierbinte lună iunie și cea mai secetoasă lună iulie înregistrată vreodată, aproape trei sferturi din Anglia se află oficial în stare de secetă. Crescătorii de animale și producătorii de lactate au raportat o creștere slabă a ierbii, recolta de cereale din Marea Britanie se preconizează a fi cea mai slabă de la debutul colectării de date statistice comparabile, în 1984, iar cultivatorii de fructe și legume au declarat că producția va fi redusă, repetând avertismentele din întreaga Europă.

În acest context, în timp ce Anglia este afectată de secetă, ferma de bovine de aproape 200 de acri (aproximativ 80 de hectare) a lui Sam Squier din sud-estul Angliei este o oază de verdeață, înconjurată de câmpuri arse de secetă. Explicația este aceea că în timp ce fermierii vecini au recurs la utilizarea furajelor de iarnă, turma de vite soiul Aberdeen Angus a lui Squier se hrănește cu pășuni dense, întreținute prin plantare care a reținut apa și a îmbunătățit calitatea solului.

'Acest an este o dovadă a ceea ce poți face într-un an secetos', a declarat Squier pentru Reuters. 'Am vrut să îmbunătățim structura solului și să construim rezistență în cadrul afacerii noastre, atenuând atât perioadele prelungite de vreme caldă și uscată, cât și perioadele prelungite de vreme umedă', a spus fermierul.

Spre deosebire de terenurile aride din jur, câmpurile cu plante aromatice ale lui Squier, lângă Chelmsford, ajung peste înălțimea genunchiului chiar și după două luni fără ploaie și fără utilizarea irigațiilor. Ierburile oferă hrană bogată în energie, plantele aromatice care îmbogățesc nutrienții ajută la controlul paraziților și reduc nevoia de medicamente, în timp ce leguminoasele fixează azotul în sol, eliminând nevoia de îngrășăminte artificiale.

Foto: (c) Isabel Infantes / REUTERS

Vacile lui Squier sunt concentrate într-o zonă mică unde pasc și calcă vegetația în picioare și sunt mutate de două ori pe zi. Ele creează un strat protector peste sol, iar gunoiul lor de grajd ajută la readucerea semințelor în pământ, îmbunătățind sănătatea solului și retenția apei. Squier estimează că solul conține cu aproximativ 400.000 de litri mai multă apă pe acru decât înainte de a adopta agricultura regenerativă. În primii șase ani după trecere, numărul estimat de râme a crescut de la 80 de milioane la 680 de milioane.

Subvențiile guvernamentale pentru mediu l-au ajutat pe Squier să facă tranziția. Fără a oferi detalii precise, el a spus că ferma sa s-ar chinui să rămână viabilă fără acest sprijin. Fermierul a precizat că acordurile de proprietate și de închiriere, constrângerile financiare și rezistența la schimbare reprezintă o problemă pentru alții.

O soluție din ce în ce mai populară este colaborarea cu companii din diverse sectoare, inclusiv companii de asigurări și bănci, care au interesul să se protejeze de consecințele fenomenelor meteorologice extreme și, pe măsură ce dovezile se adună, arată că merită să se investească în diferite metode agricole.

'Fermele care adoptă... practici regenerative depășesc în mod constant performanțele exploatațiilor mai convenționale în timpul stresului cauzat de secetă, atât în ceea ce privește randamentul, cât și profitabilitatea', a declarat Andrew Voysey, director de impact la firma de consultanță agricolă Soil Capital. El a citat un studiu intern care arată că fermele care au adoptat practici regenerative au redus pierderile de randament legate de secetă cu cel puțin 10% în aproximativ 85% din cazuri.

În Marea Britanie, banca Lloyds și-a unit forțele cu compania de alimente regenerative Wildfarmed pentru a crea Fondul de Reziliență pentru Alimente și Natură, alături de companiile de apă Severn Trent și Affinity Water precum și grupul de asigurări AXA XL. Fondurile strânse merg către fermieri pentru a îmbunătăți sănătatea solului.

O altă schemă este inițiativa 'Rute către regenerare', care implică companii precum McCain și McDonald's, supermarketul britanic Waitrose, bănci precum Lloyds, Barclays și NatWest și firme de asigurări precum Aon și Tokio Marine Kiln. În loc să creeze un 'fond comun', aceasta își propune să ofere fermierilor o gamă largă de sprijin. Opțiunile includ termeni preferențiali de creditare, consultanță tehnică, stimulente pentru companiile alimentare, schimb de practici și produse de asigurare. După lansarea de anul trecut cu 100 de fermieri, inițiativa își propune să crească la cel puțin 200 de fermieri în acest an și să se extindă de la cele șase comitate inițiale la încă șase, a declarat un purtător de cuvânt.

'Construirea unui sistem alimentar mai rezilient este mai importantă decât orice companie', a declarat Jon Banner, directorul global de impact la McDonald's, care își propune să cheltuiască cel puțin un miliard de dolari în următorul deceniu pentru reziliența lanțului de aprovizionare.

Pentru unii, sprijinul industriei asigurărilor a fost catalizatorul schimbării. Grupul italian Generali a lansat anul acesta un proiect pilot care implică 500 de ferme, care leagă practicile agricole sustenabile de majorarea limitelor la despăgubiri pentru evenimentele legate de climă, fazele viitoare putând include prime mai mici. De asemenea, eforturile de consolidare a lanțurilor de aprovizionare ale grupului elvețian Nestle au fost ajutate de asigurătorii care oferă comisioane mai mici pentru asigurarea împotriva scăderii randamentului sau a dezastrelor naturale atunci când este vorba de practici agricole regenerative. AGERPRES/(AS-redactor: Constantin Balaban, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)