Bulgaria a devenit una dintre principalele piețe mondiale pentru stocarea energiei în baterii, capacitatea adăugată în 2025 fiind, teoretic, suficientă pentru a transfera 77% din noua producție zilnică de energie solară a țării către intervalele orare fără lumină solară.

Acest lucru plasează Bulgaria pe primul loc în rândul piețelor analizate, devansând la mică distanță Chile (76%) și Australia (60%), conform unei noi analize publicate miercuri de Ember, un think-tank specializat în domeniul energiei.

Capacitatea de stocare în baterii a crescut într-un ritm deosebit de rapid în Bulgaria. Țara a adăugat aproximativ 3 gigawați-oră (GWh) de capacitate nouă de stocare în 2025, după ce, cu doar un an înainte, nu dispunea practic de nicio astfel de capacitate. Până în mai 2026, capacitatea instalată s-a dublat, la 8,6 GWh. Potrivit Ember, această creștere a fost susținută de finanțări guvernamentale și de proceduri simplificate de autorizare, fiind preconizată o extindere continuă până în 2030.

Datele indică faptul că dezvoltarea tehnologiei bateriilor schimbă deja rolul energiei solare în sistemul energiei electrice din Bulgaria. În prima jumătate din 2023, energia solară nu a avut nicio contribuție la acoperirea cererii de electricitate seara. Trei ani mai târziu, combinația dintre energia solară și baterii a acoperit, în medie, aproape un sfert, sau 24%, din cererea de energie electrică a țării între 19:00 - 21:00.

Între orele 19:00 și 07:00, energia solară stocată și livrată ulterior prin intermediul bateriilor a reprezentat, în medie, aproximativ 10% din consumul de electricitate. Potrivit Ember, Bulgaria a înregistrat cea mai semnificativă transformare în rândul principalelor piețe analizate, o parte substanțială din creșterea puternică a producției de energie solară ajungând acum la consumatori și în afara orelor cu lumină naturală.

Comparativ, în California, energia solară și bateriile au acoperit peste un sfert din cererea de energie electrică între orele 19:00 - 21:00 în prima jumătate a anului, în creștere de la 6,8% în perioada similară din 2023. În Chile, bateriile permit deja energiei solare să acopere peste 10% din cerere în timpul serii și până spre miezul nopții.

În acest context, UE, per ansamblu, rămâne în urma piețelor de top. Anul trecut, a fost adăugată în blocul comunitar o capacitate de stocare în baterii de 27 GWh, suficientă teoretic pentru a transfera către alte intervale orare doar 16% din noua producție zilnică de energie solară. Această cifră a fost sub media globală de 18%. Cu toate acestea, scenariile elaborate de operatorii europeni de transport al energiei electrice estimează că, între 2025 și 2030, capacitatea instalată de stocare în baterii din UE va fi de patru ori mai mare.

Ember a subliniat faptul că cifra de 77% pentru Bulgaria reprezintă potențialul teoretic al noilor baterii în raport cu creșterea producției de energie solară și nu ponderea efectiv măsurată a energiei electrice transferate în timp. Nu toate bateriile sunt utilizate exclusiv pentru stocarea energiei solare, iar modul lor de utilizare depinde, de asemenea, de regulile pieței de energie electrică.

Pentru calculele referitoare la Bulgaria, analiștii au utilizat date orare furnizate de Rețeaua Europeană a Operatorilor de Sisteme de Transport pentru Energie Electrică (ENTSO-E). Datele privind producția de energie solară includ procesele de încărcare și descărcare a bateriilor amplasate în incinta centralelor solare. Întrucât activitatea bateriilor independente nu este raportată ca o categorie distinctă, Ember o estimează pe baza diferenței dintre consumul orar raportat și suma dintre producție și importurile nete, luând totodată în calcul impactul centralelor hidroelectrice cu acumulare prin pompare.

Raportul plasează evoluția Bulgariei în contextul expansiunii rapide la nivel mondial a energiei solare. Centralele solare au generat puțin peste 10% din energia electrică produsă la nivel global în prima jumătate a anului 2026, un nou record și o cifră aproape dublă față de ponderea de 5,6% înregistrată în prima jumătate a anului 2023. Producția de energie solară a crescut de la 769 de terawați-oră (TWh) la 1.564 TWh în această perioadă de trei ani, în timp ce producția totală de energie electrică la nivel mondial a crescut cu 12%.

Conform analizei, principala provocare o reprezintă concentrarea puternică a producției de energie solară în intervalul orelor de zi. Într-o zi obișnuită din prima jumătate a anului 2026, centralele solare au acoperit peste 25% din cererea globală de energie electrică între orele 11:00 și 14:00, însă contribuția lor a scăzut aproape la zero în intervalul 20:00 - 05:00. Prin urmare, combustibilii fosili continuă să joace un rol semnificativ după apusul soarelui, chiar și pe piețele cu o pondere ridicată a energiei solare.

Scăderea rapidă a costurilor bateriilor începe să schimbe această situație. Costul mediu global de instalare a sistemelor de stocare în baterii a scăzut cu 95%, de la 2.634 dolari pe kilowatt-oră în 2010 la 140 dolari în 2025. Se estimează că noile capacități de stocare în baterii la nivel mondial vor atinge 459 GWh în 2026, cu 50% mai mult decât cei 307 GWh adăugați în 2025. Teoretic, această nouă capacitate ar putea permite transferul a 34% din noua producție zilnică de energie solară către intervalele orare fără lumină solară, comparativ cu 18% în 2025 și doar 4% în 2021.

'Energia solară ieftină produsă în timpul zilei a devenit principala forță care remodelează rețelele electrice din întreaga lume, înregistrând o creștere mai rapidă decât orice altă sursă de electricitate. Bateriile au devenit acum suficient de ieftine și de performante pentru a deschide calea către următoarea etapă de dezvoltare a energiei solare', a declarat Kostantsa Rangelova, analist specializat pe piețele globale de electricitate în cadrul organizației Ember și autoare a raportului.

Știre selectată de BTA pentru promovare și publicare de către AGERPRES, fără intervenție asupra textului, în conformitate cu acordul de colaborare dintre cele două agenții. AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Dicu, editor: Oana Tilică, editor online: Simona Aruştei)