Nivelul record scăzut al apelor Dunării a pus probleme serioase Ungariei în menținerea în funcțiune a centralei sale nucleare de la Paks, în timp ce România a fost nevoită să își închidă ultimul reactor funcțional, punând sub semnul întrebării modul în care se poate adapta energia nucleară la o climă din ce în ce mai extremă, scrie Reuters.

Dependența de apa râurilor pentru răcirea reactoarelor nucleare a fost mult timp o problemă și în mod repetat a dus la reducerea producției în lunile de vară, în special în Franța, care este mai dependentă de energia nucleară decât orice altă țară.

Pe fondul secetei severe și al unui val de căldură prelungit, anul acesta în Europa, care se încălzește mai rapid decât orice alt continent, adaugă un plus de urgență dezbaterii despre adaptare.

Ungaria fost forțată să reducă producția centralei sale nucleare de la Paks de doi GW la doar circa 10% mai devreme în această lună, abia scăpând de o închidere completă, pentru prima dată în ultimii 44 de ani. Acum operează la 25% din capacitatea sa.

Compania de stat Nuclearelectrica din România a oprit joi ultimul reactor funcțional, după ce eforturile de a devia apa de răcire către centrală nu au fost suficiente.

Centralele nucleare au avantajul de a genera energie de bază fără emisii de carbon, ceea ce înseamnă că au un rol în evitarea arderii combustibililor fosili și combaterea schimbărilor climatice.

Atât România cât și Ungaria s-au angajat să-și extindă producția de energie nucleară ca sursă de energie internă abundentă, dar aceasta înseamnă găsirea unei modalități de răcire a reactoarelor care să depindă mai puțin de nivelul apei fluviului.

Diana Asrge-Vorsatz, profesor la Universitatea Central - Europeană din Viena, a spus că modelarea științifică a evidențiat tendința ca Europa Centrală și de Est să devină mai uscată.

'Aceasta nu doar din cauza reducerii ploilor, ci pentru că umiditatea solului și nivelul apei subterane au scăzut în ultimii ani, iar mai puține precipitații și mai multe valuri de căldură exacerbează uscarea solului', a explicat ea.

Anul trecut, la o conferință la Societatea Hidrologică din Ungaria, inginerii în domeniul apei avertizaseră deja că 'tipurile de curgere pot deveni mai extreme și mai volatile' pe Dunăre, unul dintre cele mai lungi fluvii din Europa.

Acum guvernele, sub presiune, caută soluții deoarece reducerea de urgență a producției la centralele nucleare din România și Ungaria le-a forțat să ceară companiilor și gospodăriilor să reducă consumul de electricitate. Printre măsurile propuse, premierul ungar Peter Magyar a anunțat miercuri că vor fi construite 'o structură submersă de tip baraj' pentru a majora nivelul apelor. De asemenea, două barje ar putea fi scufundate vineri, pentru a majora nivelul apelor, în încercarea de a evita închiderea centralei, nivelul apelor Dunării urmând să scadă în următoarele zile.

În plus, Ungaria revizuiește proiectele pentru planificata extindere a centralei sale nucleare de la Paks, care depinde de Dunăre pentru răcire. Fostul Guvern al lui Viktor Orban a selectat firma rusă Rosatom pentru acest proiect, fără licitați, în 2014.

Compania de stat Nuclearelectrica din România operează două reactoare de 706 MW, responsabile pentru o cincime din producția țării de energie electrică. Este utilizată tehnologia canadiană CANDU care se bazează pe apa grea.

Cele patru reactoare ale centralei nucleare de la Paks, responsabile pentru aproximativ jumătate din producția țării de energie electrică, sunt reactoare produse în Rusia.

Ambele tehnologii pompează apă din Dunăre pentru răcire și apoi eliberează apa înapoi în fluviu.

În contrast, reactoarele nucleare din Cehia și Slovacia folosesc turnuri de răcire umede, care au nevoi de mai puțină apă, aburul fiind evaporat în procesul de emisie în atmosferă.

Oamenii de știință au avansat ideea unei răciri hibride care ar suplimenta răcirea râurilor cu turnuri.

Attila Aszodi, profesor și expert în energie nucleară la Universitatea de Tehnologie și Economie din Budapesta a spus că, totuși, este puțin probabil un avantaj economic retehnologizarea unui turn de răcire la reactoarele originale de la Paks.

În vecina România, singura centrală nucleară a țării este pe o ramificație a fluviului, numită Dunărea Veche, care se intersectează cu o altă ramificație, numită Bala. În 2024, Guvernul a aprobat un proiect de 1,02 miliarde lei (225 milioane dolari), pentru a ridica albia ramificației Bala, pentru a controla debitul de apei. Soluția propusă include mutarea intersecției ramificației mai în amonte.

Dar proiectul a fost întârziat și Guvernul nu a oferit informații când va fi finalizat. Întrebați despre impactul nivelului scăzut al apelor Dunării asupra planurilor de a adăuga încă două reactoare, reprezentanții Nuclearelectrica au declarat pentru Reuters că studiile au arătat că proiectul Bala ar garanta că patru reactoare ar putea funcționa la întreaga lor capacitate.

Eugenia Gusilov, directorul think tank-ului Romania Energy Center, a fost de acord că proiectul este fezabil, adăugând că metode alternative de răcire ar putea fi luate în considerare înainte de începerea lucrărilor.

'Construirea unităților 3 și 4 încă are logică dacă lucrările hidrotehnice necesare sunt efectuate', a spus ea. AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Dicu, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Adrian Dădârlat)