Puși în fața unei alegeri între a supăra mediul de afaceri sau a provoca o reacție negativă a opiniei publice, decidenții politici din Polonia și Ungaria au optat pentru adoptarea de restricții pentru forța de muncă din străinătate, o decizie care, potrivit economiștilor, ar putea afecta perspectivele de creștere ale celor două țări, informează Reuters.

Atât premierul ungar Peter Magyar, care a câștigat alegerile în aprilie, cât și omologul său polonez Donald Tusk, aflat la putere din 2023, au fost prezentați de rivalii lor naționaliști ca fiind indulgenți cu imigranții. Acum, ambii iau măsuri pentru a le demonstra că se înșală. Guvernul Tusk a redus permisele de muncă pentru cetățenii din afara UE cu 22%, în timp ce noul Guvern al Ungariei a încetat în iunie să emită vize de muncă pentru lucrătorii din Filipine, Georgia și Armenia, numind asta un prim pas către reglementarea lucrătorilor străini.

Sondajele arată un sprijin larg pentru astfel de restricții în rândul opiniei publice. În Polonia, aproximativ două treimi dintre respondenții la un sondaj IBRiS efectuat în ianuarie au declarat că Polonia ar trebui să accepte mai puțini migranți din afara UE. În Ungaria, o analiză publicată de Institutul Republikon la începutul acestei luni a arătat că aproape jumătate dintre maghiari nu ar permite niciun fel de migranți din țările sărace, iar alți 40% doar un număr mai mic.

Acest lucru contrastează cu ceea ce economiștii și organizațiile patronale din ambele țări spun că au nevoie urgent.

'Mai puțini lucrători înseamnă o creștere mai lentă și mai puține taxe, în timp ce o populație mai în vârstă costă mai mult sistemele de pensii și sănătate', a declarat Marcin Tomaszewski, economist principal pentru regiunea UE la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), care a remarcat că Polonia și Ungaria se confruntă cu provocări mai mari decât Europa de Vest. 'Ambele țări îmbătrânesc înainte de a fi bogate și ambele au devenit abia recent locuri în care oamenii se mută în loc să plece', a spus Tomaszewski.

Institutul Economic Polonez (PIE) a prognozat anul trecut că Polonia, a cărei forță de muncă se bazează deja pe mai mult de un milion de străini, dintre care aproximativ două treimi sunt ucraineni, ar putea avea cu 2,1 milioane de lucrători mai puțin în 2035, numai scăderile din industrie putând anula între 6% și 8% din produsul intern brut.

Un raport din 2026 realizat de Deloitte, Ipsos și Institutul de Afaceri Publice a arătat că lucrătorii din afara UE au contribuit cu până la 10,7% la producția economică a Poloniei anul trecut, în contextul în care rata natalității este la cel mai scăzut nivel de după al Doilea Război Mondial.

Cu toate acestea, autoritățile de la Varșovia afirmă că reconcilierea nevoilor angajatorilor și trecerea de la statutul de sursă de migrație la cel de găzduire a migrației non-europene necesită un echilibru delicat. 'Dacă ne-am schimbat statutul de la o țară tipică de emigrare la una de migrație, trebuie să ajustăm și întregul sistem de funcționare a societății', a declarat pentru Reuters viceministrul polonez de Interne, Maciej Duszczyk, adăugând că Polonia nu își dorește o economie bazată în mare măsură pe forță de muncă ieftină.

În Ungaria, premierul Magyar, a cărui direcție pro-europeană și promisiunea de a rupe cu capitalismul de cumetrie al lui Viktor Orban au fost salutate de investitori, s-a trezit implicat într-o dispută publică cu o firmă maghiară, care a avertizat că ar putea opri extinderea unei fabrici din cauza noilor politici de migrație.

Magyar a acuzat producătorul de carne de pasăre Master Good, care primise sprijin de stat, că încearcă să 'amenințe Guvernul și poporul maghiar' și a spus că ar putea angaja muncitori locali dacă plătește mai mult. Însă, proprietarul firmei, Laszlo Barany, a susținut că cei 580 de angajați filipinezi ai săi sunt esențiali, având în vedere o populație îmbătrânită. 'Oamenii îmbătrânesc, se pensionează și nu există ofertă demografică, în timp ce cei care intră pe piața muncii nu caută acest tip de loc de muncă', a spus Laszlo Barany.

În Polonia, în timp ce viceministrul de Interne, Duszczyk, a declarat că sistemul de vize este actualizat, proprietarii de afaceri avertizează că lucrătorii calificați ar putea pleca în altă parte. Rahul Jha, proprietarul unui restaurant spune că a pierdut un bucătar șef la restaurantul său cu specific indian, care s-a săturat după ce a așteptat mai bine de un an un permis de ședere temporară. 'Danemarca i-a dat imediat o viză de cinci ani. Așa că pur și simplu a plecat', spune Rahul Jha. AGERPRES/(AS-redactor: Constantin Balaban, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)