Europa, continentul unde temperaturile cresc într-un ritm de aproximativ două ori mai mare decât media globală, nu își mai poate permite să ignore impactul economic al încălzirii globale, potrivit economiștilor intervievați de Bloomberg.

Aceștia spun că guvernele vor trebui să investească miliarde de euro în anii următori pentru a-i proteja pe cetățeni de valurile de căldură din ce în ce mai periculoase, care deja reduc productivitatea, afectează industria și duc la un număr semnificativ de decese.

Valurile de căldură din această vara ar trebui să fie un 'semnal de alarmă pentru toți decidenții europeni', a declarat Carsten Brzeski, analist la ING Group NV, adăugând că temperaturile extreme 'au cuprins întreaga Europă'. Potrivit acestui economist, care își petrece cea mai mare parte a timpului făcând prognoze macroeconomice cu privire la o serie de indicatori precum inflația și produsul intern brut, termometrul a 'devenit acum un indicator principal' pe care oamenii ca el trebuie să-l urmărească.

Comisia Europeană a estimat anul acesta că statele membre UE ar trebui să cheltuiască aproape 70 de miliarde de euro în fiecare an, până în 2050, pentru a se adapta la consecințele creșterii temperaturilor.

La rândul său, grupul de asigurări Allianz SE a publicat recent o serie de simulări ale impactului căldurii care arată că Germania, cea mai mare economie a UE, riscă să înregistreze pierderi de aproximativ 130 de miliarde de dolari până în 2030. Pentru Franța, suma este de 240 de miliarde de dolari.

Cifrele Allianz, care sunt rezultatul unor extrapolări plecând de la costurile estimate ale valurilor de căldură dintre 2014 și 2024, i-au surprins pe economiștii care au efectuat analiza, spune Hazem Krichene, economist la Allianz. Chiar dacă știau că va exista un impact economic, Krichene spune că el și echipa sa 'nu se așteptau ca acesta să fie atât de mare'.

Locuințele și infrastructura din Europa sunt construite în principal pentru a fi protejate de efectele vremii reci. Însă, din ce în ce mai mult, timp de câteva luni în fiecare an, acea infrastructură trebuie să poată rezista și la căldură extremă.

'În două sau trei decenii, există această schimbare foarte rapidă a temperaturilor. Și ajungi să ai o infrastructură urbană care nu este foarte bine adaptată la căldură', a spus Krichene.

Studiile Allianz arată că valurile de căldură creează o buclă în care randamentele așteptate de pe urma investițiilor de capital scad, investițiile scad, iar capacitatea productivă este redusă. Acest lucru duce la un mediu stagflaționist, care poate deveni rapid un coșmar pentru decidenții care încearcă să mențină stabilitatea în cele mai mari economii ale Europei.

'Analiza noastră arată că, dacă nu faci nimic, vei avea un cost fiscal. Conștientizarea există, dar cum să transpunem acest lucru în acțiuni concrete, asta vom vedea în lunile următoare', a spus Krichene.

Una dintre provocările cu care se confruntă Europa este că țările nordice, cu climat mai rece, se vor confrunta cu traiectorii economice mai benigne pe măsură ce temperaturile cresc, în timp ce cele mai mari economii din regiune, Germania, Franța, Italia și Spania, riscă regrese economice semnificative, arată analiza Allianz. În interiorul zonei euro, care se întinde din Finlanda și până în Grecia, acest lucru reprezintă o dilemă 'serioasă' pentru Banca Centrală Europeană, susțin economiștii de la Allianz.

Între timp, costul lipsei de acțiune este mai mult decât unul economic. Până în prezent, în această vară, valurile de căldură au ucis deja peste 13.000 de oameni în Europa, conform estimărilor publicate de autoritățile naționale. Analistul ING, Carsten Brzeski spune că situația prin care trece acum în Europa ar trebui să convingă pe toată lumea că 'schimbările climatice sunt reale'. AGERPRES/(AS-redactor: Constantin Balaban, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)