Statele membre ale Uniunii Europene (UE) din afara zonei euro, respectiv România, Cehia, Ungaria, Polonia și Suedia, au înregistrat din 2024 și până în prezent progrese limitate în ceea ce privește convergența economică cu zona euro, conform Raportului de convergență din 2026 al Băncii Centrale Europene (BCE).

Raportul bienal evaluează progresele înregistrate de România, Cehia, Ungaria, Polonia și Suedia în vederea adoptării euro și apreciază că țările analizate manifestă reziliență economică la șocurile externe, dar încă se confruntă cu obstacole în drumul lor către adoptarea monedei unice, se arată în raportul BCE.

Tendințele sunt mixte în cazul inflației, în timp ce situația fiscală se deteriorează în majoritatea țărilor. În plus, în toate cele cinci țări, legislația nu este pe deplin compatibilă cu cerințele juridice privind adoptarea euro, susține BCE.

Unul dintre factorii determinanți care frânează convergența economică este impactul economic al șocurilor externe, inclusiv războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, tensiunile comerciale globale și izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu. În pofida acestor provocări externe, activitatea economică în țările analizate a fost rezilientă, însă ritmul de creștere economică a fost diferit de la o țară la alta. În perioada următoare, perspectivele economice sunt afectate de tensiunile geopolitice sporite, apreciază BC.

Războiul din Orientul Mijlociu a contribuit la amplificarea volatilității pe piețele internaționale ale energiei și la majorarea costurilor cu energia, accentuând incertitudinile cu privire la perspectivele economice. Aceste evoluții au avut deja efecte vizibile asupra inflației și a indicatorului de încredere în economie, putând afecta creșterea activității economice în viitor. Cu toate că gradul de sensibilitate și expunerile directe ale acestor economii la șocurile energetice s-au redus în timp și sunt mai mici în prezent decât în 2022, implicațiile economice pe termen mediu vor depinde de intensitatea și durata șocului energetic actual, precum și de amploarea efectelor sale indirecte și de runda a doua.

În privința criteriului stabilității prețurilor, trei dintre cele cinci țări analizate au înregistrat o rată medie anuală a inflației superioară valorii de referință de 2,7%. Inflația s-a situat la un nivel considerabil superior valorii de referință în România și peste această valoare, deși într-o măsură mai mică, în Ungaria și Polonia. În Republica Cehă și Suedia, inflația a rămas sub valoarea de referință. Valoarea de referință se calculează pe baza ratelor medii ale inflației înregistrate în cele trei state membre cu cele mai bune rezultate în ultimele 12 luni, respectiv Cipru (0,9%), Franța (1,2%) și Danemarca (1,6%), la care se adaugă 1,5 puncte procentuale. Niciunul dintre statele membre nu a fost identificat ca fiind o posibilă excepție în ceea ce privește excluderea din calculul valorii de referință, se arată în raport.

De la Raportul de convergență din 2024, deficitul bugetar s-a adâncit în majoritatea țărilor analizate, ponderile datoriei publice în PIB înregistrând o creștere semnificativă în unele cazuri. În 2025, deficitul bugetar a depășit valoarea de referință de 3% din PIB în Ungaria, Polonia și România. Ponderea datoriei publice brute în PIB în 2025 a fost inferioară sau net inferioară valorii de referință (60%) în toate țările analizate, cu excepția Ungariei. Cu toate acestea, cele mai recente proiecții ale Comisiei Europene arată că, în 2026, ponderea datoriei publice în PIB va crește peste valoarea de referință atât în Polonia, cât și în România.

De la publicarea Raportului de convergență 2024, numărul țărilor aflate sub incidența unei proceduri de deficit excesiv a ajuns la trei, României alăturându-i-se Ungaria și Polonia. Potrivit proiecțiilor Comisiei Europene, niciuna dintre aceste state nu își va reduce deficitul sub pragul de 3% din PIB înainte de sfârșitul anului 2027.

România continuă să facă obiectul unei proceduri de deficit excesiv, care a fost inițiată în anul 2020, termenul-limită pentru a pune capăt situației de deficit excesiv fiind prelungit până în anul 2030. De asemenea, în luna iulie 2024 au fost inițiate proceduri de deficit excesiv pentru Ungaria și Polonia, din cauza unor deficite care au depășit valoarea de referință de 3% din PIB în 2023, situându-se la 4,7% și, respectiv, 7,3%: termenele pentru corectarea deficitelor au fost stabilite pentru 2026 și, respectiv, 2028.

Referitor la criteriul cursului de schimb, niciuna dintre monedele țărilor analizate nu participă la mecanismul cursului de schimb (MCS II), iar monedele unora dintre acestea au consemnat fluctuații ample față de euro pe parcursul ultimilor ani, informează BCE.

În ceea ce privește criteriul ratelor dobânzilor pe termen lung, trei dintre cele cinci țări analizate au înregistrat o medie pe 12 luni a ratelor dobânzilor pe termen lung superioară valorii de referință de 5,1%. Acestea au fost Polonia (5,4%), Ungaria (6,7%) și România (6,7%), ratele dobânzilor pe termen lung ale acestora depășind, de asemenea, valoarea de referință din Raportul de convergență 2024. Valoarea de referință se calculează pe baza mediei pe 12 luni a ratelor dobânzilor pe termen lung înregistrate de cele trei state membre cu cele mai scăzute rate ale inflației, respectiv Danemarca (2,6%), Cipru (3,1%) și Franța (3,5%). Prin urmare, rata medie a dobânzii este de 3,1% și, prin adăugarea a 2 puncte procentuale, valoarea de referință este de 5,1%, se arată în raport.

Calitatea instituțiilor constituie un factor important pentru sustenabililitatea procesului de convergență. Consolidarea instituțiilor și a guvernanței ar aduce beneficii economice semnificative, mai ales în Ungaria și România. Cu excepția Suediei, indicatorii publicați de organizațiile internaționale sugerează că țările analizate au încă de recuperat un decalaj în ceea ce privește calitatea instituțiilor și a guvernanței.

Referitor la compatibilitatea legislației naționale cu Tratatele și Statutul SEBC și al BCE, niciuna dintre cele cinci țări analizate nu era pe deplin compatibilă cu cerințele privind adoptarea euro, a indicat BCE.

Raportul de convergență al BCE analizează, la fiecare doi ani sau la solicitarea unei țări, convergența economică și juridică a statelor membre ale UE din afara zonei euro care fac obiectul unei derogări. Acesta evaluează gradul de realizare a unei convergențe economice sustenabile cu zona euro, de compatibilitate a legislației naționale cu cadrul juridic al UE și de îndeplinire a obligațiilor statutare impuse băncilor centrale naționale respective. Având în vedere că beneficiază de o clauză de neparticipare, Danemarca nu este inclusă în evaluare, cu excepția unei solicitări exprese din partea acestei țări.

Data-limită pentru transmiterea datelor statistice incluse în actuala ediție a Raportului de convergență a fost 17 iunie 2026. Perioada de referință corespunzătoare atât criteriului privind stabilitatea prețurilor, cât și celui privind ratele dobânzilor pe termen lung este iunie 2025-mai 2026. Pentru cursurile de schimb, perioada de referință este 18 iunie 2024-17 iunie 2026. Datele istorice privind pozițiile fiscale acoperă intervalul până în anul 2025.

Prognozele se bazează pe Previziunile economice ale Comisiei Europene din primăvara anului 2026 și pe cele mai recente programe de convergență ale țărilor analizate, precum și pe alte informații considerate relevante pentru realizarea unei analize anticipative a caracterului sustenabil al procesului de convergență.AGERPRES/(AS-redactor: Mihaela Dicu, editor: Mariana Nica, editor online: Adrian Dădârlat)