În copilărie, Vera Kalogera obișnuia să meargă în vacanță împreună cu părinții pe o insulă, la fel ca multe alte familii grecești pentru care vacanțele anuale în Marea Egee sau Ionică erau o componentă omniprezentă a vieții de familie, transmite Bloomberg.

Acum această mamă în vârstă de 35 de ani nu își mai permite o astfel de vacanță. Chiar și atunci când planifică călătorii mai scurte, destinațiile preferate de vacanță din Grecia sunt inaccesibile. 'Situația este mai rea decât în anii precedenți când vine vorba de alimente, energie, chirii', spune Kalogera, o profesoară care locuiește într-un cartier din Atena. 'Ne-am redus cu adevărat toate cheltuielile neesențiale', declară Vera Kalogera.

Revenirea Greciei după criza economică din ultimul deceniu a fost lăudată atât de celelalte țări din zona euro, cât și de investitori. Însă, în spatele indicatorilor sănătoși se află un declin al nivelului de trai, care îi împiedică chiar și pe grecii relativ înstăriți să beneficieze de această redresare.

Costul vieții apasă asupra locuitorilor din întreaga Europă, agravat de creșterea recentă a prețurilor la energie și alimente din cauza războiului din Orientul Mijlociu. Puține țări, însă, ies în evidență la fel de mult ca Grecia în ceea ce privește decalajul dintre performanța economiei și realitatea cu care se confruntă gospodăriile.

Economia Greciei crește mai rapid decât cea a multor state europene, bugetul său este pe surplus și se așteaptă ca până anul viitor să nu mai fie cea mai îndatorată națiune a continentului. În paralel însă, inflația este printre cele mai ridicate din regiunea euro, în timp ce salariul mediu anual de aproximativ 18.000 euro este la mai puțin de jumătate din media în UE. Împreună cu Bulgaria, Grecia se află pe ultimul loc în UE în ceea ce privește produsul intern brut pe cap de locuitor și puterea de cumpărare. De asemenea, Grecia are cea mai mare proporție de persoane expuse riscului de sărăcie sau marginalizare economică, după Bulgaria.

Având în vedere că în 2027 ar urma să aibă loc alegeri, despre care sondajele arată că ar putea să nu producă un rezultat clar, prim-ministrul Kyriakos Mitsotakis a făcut din reducerea decalajelor dintre creșterea economică și problemele cu care se confruntă gospodăriile o prioritate absolută pentru administrația sa.

Guvernul de la Atena a implementat deja reduceri de impozite și, mai recent, mai multe pachete de măsuri pentru a reduce prețurile la energie și alimente, în urma începerii războiului din Iran. Totuși, doar 7% dintre respondenții la un sondaj publicat săptămâna trecută pe postul de televiziune Alpha TV au declarat că situația lor economică s-a îmbunătățit anul trecut.

Creșterea economică, care în prezent este una de 2% pe an, trebuie să aibă un impact asupra vieții de zi cu zi a oamenilor, a declarat recent Mitsotakis . 'Îmbunătățirea cifrelor macroeconomice trebuie să se traducă în beneficii și mai tangibile pentru toți', a spus premierul grec.

Săptămâna trecută, guvernul de la Atena a lansat un site web și o aplicație numită 'Cât costă?', unde oamenii pot compara zilnic prețurile pentru 8.700 de produse, cum ar fi alimentele. Deși datele sunt încă în curs de elaborare, Mitsotakis a declarat că consumatorii greci au acum o altă 'armă' în lupta împotriva costului vieții. Aplicația arată că multe produse sunt mai scumpe decât în țările europene mai bogate, în timp ce altele sunt mai ieftine. De exemplu, cel mai mic preț pentru un deodorant roll-on popular pentru bărbați este de 2,71 euro, cu aproape un euro mai scump decât pentru același produs în Marea Britanie, deși similar cu prețul mediu din Germania. De asemenea, este de remarcat faptul că unele produse locale, cum ar fi iaurtul, au un preț mai mare într-un supermarket grecesc.

Conform celor mai recente date disponibile, în 2024, grecii au cheltuit, în medie, 35,5% din venitul disponibil al gospodăriilor pe costurile cu locuința. În aproape o treime din gospodării, această cifră a trecut de 40%, de peste trei ori media UE.

Un motiv pentru această problemă este că au existat puține sau deloc construcții sau investiții în imobiliare după izbucnirea crizei economice din Grecia din 2010, potrivit lui Nikos Vettas, directorul general al think thank-ului Fundației pentru Cercetare Economică și Industrială. Acest lucru s-a schimbat doar în ultimii cinci ani.

'Acesta înseamnă că există un decalaj al ofertei care devine și mai intens, deoarece oferta nu s-a adaptat la schimbările demografice. Nu există o lipsă generală de locuințe în țară, dar există o lipsă de locuințe în anumite zone și cu caracteristicile și dimensiunile adecvate', a spus Vettas.

În Atena, Vera Kalogera este genul de alegător pe care partidul lui Mitsotakis vrea să îl atragă. Recent, ea a născut primul copil și a decis împreună cu soțul ei să se mute într-o casă mai mare. Au fost norocoși pentru că și-o puteau permite, dar chiar și așa bugetul lor lunar este încă întins la limită, spune profesoara. 'Ne-a fost foarte greu să găsim o casă normală sub 1.000 de euro', a spus Vera Kalogera. Acest lucru ar fi inaccesibil pentru mulți oameni. Salariul minim în Grecia a crescut cu peste 40% din 2019, deși este încă unul de 920 de euro pe lună.

Această situație scoate la lumină o schimbare a contractului social cu care se confruntă mulți europeni, acela că generația lor va trăi mai bine decât părinții lor, iar copii lor vor trăi mai bine decât ei.

A merge în vacanță așa cum făcea ea în copilărie este un lux pe care Kalogera nu și-l mai permite acum. Profesoara își amintește cum într-o vară a mers în insula grecească Samos din Marea Egee, chiar lângă coasta Turciei, apoi s-a întors acasă, și-a schimbat bagajele și a plecat în Zakynthos, în Marea Ionică. 'Îmi amintesc că stăteam în hoteluri care aveau două sau trei piscine și înotam în mare dimineața și în piscină după-amiaza. Mâncam în oraș de trei ori pe zi. Acum ieșim în oraș o singură dată', spune Vera Kalogera. AGERPRES/(AS-redactor: Constantin Balaban, editor: Mariana Nica, editor online: Anda Badea)