Europa a înregistrat progrese în ceea ce privește obiectivele sale de transformare digitală pentru 2030 în domenii precum infrastructurile digitale sigure și durabile și digitalizarea serviciilor publice, arată al patrulea raport privind stadiul evoluției Deceniului Digital 2030, publicat miercuri de Comisia Europeană, însă subliniază că principala provocare rămâne obținerea de rezultate la scară largă, cu mai multă rapiditate și coerență.

Potrivit unui comunicat al Executivului comunitar, raportul vine în contextul în care Comisia a publicat ultimul Eurobarometru special, care arată că o majoritate covârșitoare a europenilor consideră politica digitală drept o prioritate de vârf a UE, sprijinind cu fermitate un viitor digital european mai autonom.

Programul de politică privind deceniul digital servește drept busolă strategică a UE pentru promovarea și investițiile în competitivitatea și suveranitatea digitală a Europei. Raportul evaluează progresele înregistrate de UE în ceea ce privește digitalizarea sa la toate nivelurile, inclusiv în ceea ce privește infrastructurile critice, digitalizarea întreprinderilor, competențele digitale și digitalizarea serviciilor publice. În acest an, raportul merge dincolo de bilanț, evidențiind reformele și investițiile prioritare la nivelul UE și al statelor membre, în încercarea de a orienta alocările de fonduri digitale în următorul cadru financiar multianual al UE, consideră Executivul comunitar.

Raportul arată că s-au înregistrat progrese în ceea ce privește implementarea infrastructurii de conectivitate de bază: 96,8% dintre gospodării au în prezent o acoperire 5G de bază. Cu toate acestea, anumite benzi de mare capacitate și instalarea 'Fibre-to-the-Premises' au rămas în urmă. De asemenea, în ceea ce privește adoptarea de bază a tehnologiilor digitale avansate de către întreprinderi, 46,7% dintre companiile din UE utilizează cloud computing, 39,9% aplică analiza datelor și aproape 20% utilizează AI - inteligența artificială (adoptarea a crescut cu 48% în 2025 comparativ cu anul precedent). Un exemplu este în sectorul asistenței medicale, unde acesta conduce cu imagistica medicală bazată pe IA, îmbunătățind detectarea timpurie, diagnosticele mai rapide și rezultatele mai bune ale pacienților.

În plus, peste 60 % dintre europeni au în prezent cel puțin competențe digitale de bază.

Cu toate acestea, există în continuare lacune. În domeniul semiconductorilor, UE reprezintă doar 9% din piața mondială a semiconductorilor - departe de obiectivul de 20% stabilit pentru 2030. Același lucru se poate spune și despre capacitatea de calcul. Deși implementarea nodurilor periferice este pe cale să îndeplinească obiectivul deceniului digital pentru 2030 înainte de termen, capacitatea de calcul rămâne în continuare cu mult în urma cererii, susține Executivul comunitar.

În plus, în pofida progreselor semnificative în domeniul securității cibernetice, Europa rămâne dependentă din punct de vedere structural de furnizorii de securitate cibernetică din afara UE, întreprinderile europene fiind subreprezentate în poziția de lider mondial în materie de securitate cibernetică.

Există, de asemenea, un deficit de competențe TIC. Specialiștii au reprezentat doar 5% din ocuparea forței de muncă în 2025 - jumătate din obiectivul de 10% pentru 2030. Femeile au reprezentat sub 20% din specialiștii TIC angajați, cifră care nu s-a schimbat din 2024, în pofida creșterii cererii, în special în ceea ce privește securitatea cloud, securitatea cibernetică, gestionarea datelor și dezvoltarea de software.

În ceea ce privește adoptarea tehnologiilor avansate, IMM-urile se confruntă cu obstacole persistente în materie de date, competențe, integrare și resurse, ceea ce le îngreunează adoptarea și extinderea soluțiilor digitale avansate.

Un studiu al Comisiei arată că acțiunea coordonată a UE în domeniul digital oferă randamente ridicate. Fiecare un euro cheltuit în politica digitală în cadrul NextGenerationEU va genera o producție economică de 1,50 euro în cadrul UE și de doi euro pentru economia mondială în ansamblu (inclusiv pentru UE) până la sfârșitul anului 2030. Aceasta este cu mult peste media din alte domenii de politică. Aceste investiții în sectorul digital generează efecte de propagare atât la nivel transfrontalier, cât și la nivelul sectoarelor economiei.

Comisia Europeană recomandă eliminarea lacunelor structurale și mobilizarea investițiilor pentru 2030 și ulterior. Raportul oferă recomandări clare atât pentru UE, cât și pentru statele membre de a continua să își intensifice eforturile, într-o perioadă în care aproape jumătate din bugetul public inclus în foile de parcurs naționale privind deceniul digital va fi eliminat treptat până în 2026. Pentru a evita stagnarea progreselor, raportul îndeamnă la asigurarea continuității finanțării după 2026 pentru a reduce decalajul, a extinde proiectele de succes (de exemplu, consorțiile pentru o infrastructură digitală europeană - EDIC, proiectele importante de interes european comun - PIIEC) și a consolida coordonarea la nivelul UE (de exemplu, prin proiecte multinaționale) pentru a preveni fragmentarea pieței și punerea în aplicare inegală.

Un sondaj Eurobarometru special, realizat în perioada februarie-martie 2026, arată că 79% dintre europeni consideră politica digitală drept o prioritate de vârf a UE în modelarea viitorului. Eurobarometrul analizează modul în care au evoluat atitudinile cetățenilor într-un an marcat de schimbări tehnologice rapide și de dezbateri politice intense privind drepturile digitale.

Cetățenii susțin cu fermitate un viitor digital european mai autonom, acordând prioritate investițiilor în infrastructura dezvoltată de UE (85%) și reducerii dependenței de tehnologia țărilor terțe (82%). 80% consideră că este important ca UE să devină lider mondial în domeniul infrastructurilor tehnologice. În plus, 58% dintre europeni ar trece la un furnizor din UE chiar și la un cost mai ridicat. Printre primii cinci factori care încurajează trecerea la un furnizor cu sediul în UE se numără: o mai mare securitate și fiabilitate (50%), o mai bună protecție a datelor cu caracter personal (49%), norme mai clare și protecția consumatorilor (39%), reducerea dependenței de țările din afara UE (33%), sprijinirea economiei și a competitivității UE (30%).

Europenii consideră că sănătatea digitală (55%), tehnologiile verzi (50%), conectivitatea mai rapidă (42%) și AI (39%) vor avea cel mai mare impact pozitiv în următorul deceniu.

Aproximativ patru din zece cetățeni utilizează inteligența artificială generativă cel puțin săptămânal, iar dintre cei care o utilizează, aproape șapte din zece raportează o creștere a utilizării în ultimul an. 80% consideră că dezvoltarea AI ar trebui să fie reglementată cu atenție, chiar dacă aceasta înseamnă că dezvoltatorii de IA se confruntă cu unele constrângeri.

Preocupările cu privire la utilizarea dăunătoare a tehnologiilor digitale sunt larg răspândite și în creștere: 92% dintre cetățeni doresc o protecție mai puternică a copiilor în mediul online, 87% sunt de acord că manipularea online (dezinformarea, deepfake-urile, conținutul generat de AI, ingerințele străine) reprezintă o amenințare la adresa democrației și se simt afectați personal de știrile false și de dezinformare (53%), de utilizarea abuzivă a datelor cu caracter personal (47%) și de protecția minoră insuficientă pe platforme (41%).

Prin intermediul raportului din 2026 privind stadiul evoluției deceniului digital, Comisia invită statele membre să își actualizeze foile de parcurs naționale privind deceniul digital cu măsuri concrete, asigurând în același timp o aliniere mai puternică la următorul cadru financiar multianual, în special în contextul pregătirii planurilor de parteneriat naționale și regionale și a viitorului Fond pentru competitivitate al UE. Primele discuții cu statele membre vor avea loc în cadrul reuniunii Comitetului pentru Ziua digitală și deceniul digital, organizată la Nicosia de președinția cipriotă a Consiliului UE la 18 și 19 iunie.

În 2027, Comisia va revizui obiectivele programului de politică privind deceniul digital pentru a se asigura că acestea reflectă legislațiile adoptate, se aliniază la peisajul digital în schimbare și îndeplinesc prioritățile și ambițiile UE. Revizuirea va moderniza, simplifica și extinde cadrul după 2030.

'Prin programul de politică privind deceniul digital, sunt puse bazele transformării digitale a UE. Trebuie să continuăm pe această cale pentru a obține suveranitatea tehnologică a Europei. Am adoptat recent măsuri de consolidare a capacității Europei în domeniul semiconductorilor, al IA, al tehnologiei de tip cloud și al surselor deschise. Acest lucru marchează un moment esențial și unul pe care trebuie să îl înțelegem pe deplin pentru a consolida autonomia și reziliența Europei', a afirmat Henna Virkkunen, vicepreședintă executivă pentru suveranitate tehnologică, securitate și democrație. AGERPRES/(AS-redactor: Mihaela Dicu, editor: Mariana Nica, editor online: Ady Ivaşcu)