Prețul petrolului a scăzut luni dimineața cu aproximativ 5%, după acordul de principiu anunțat de Iran și Statele Unite, transmit Reuters și Kyodo.

La bursa New York Mercantile Exchange (Nymex), cotația barilului de petrol 'light sweet crude' a scăzut cu 5,5%, la 80,16 dolari, dar încă este peste nivelul de 67 dolari anterior izbucnirii războiului. La bursa ICE Futures, cotația barilului de petrol Brent din Marea Nordului a scăzut cu 4,7%, la 83,24 dolari, mult sub nivelul de vârf din mai, de 126,41 dolari.

'Vedem o scădere a cotației țițeiul Brent din Marea Nordului - referința globală - la 80 de dolari până la finalul anului, presupunând că nu se va închide din nou Strâmtoarea Ormuz. Previziunile noastre presupun implicit că exporturile de petrol și produse rafinate se pot relua rapid prin Strâmtoarea Ormuz, dar această perspectivă prezintă incertitudini considerabile, legate de pagubele suferite de infrastructura petrolieră', a apreciat Vivek Dhar, analist la CBA.

Perspectiva scăderii prețurilor petrolului este extrem de favorabilă pentru Japonia, un importator net de energie, ia indicele principal Nikkei-225 al Bursei de la Tokyo a crescut luni dimineața cu peste 5%. Și Bursa din Coreea de Sud a urcat cu 5,6%, iar cea din China cu 1,4%. Indicele MSCI din zona Asia-Pacific, exceptând Japonia, înregistra un avans de 1,5%.

Iranul și Statele Unite au anunțat duminică un acord de principiu pentru a pune capăt unui conflict de aproape patru luni, fapt care deschide calea către discuții mai tehnice pe marginea problemelor spinoase. Acest protocol va fi semnat vineri la Geneva, când, spun analiștii, ar putea fi deschisă complet Strâmtoarea Ormuz. Conform Teheranului, negocierile vor începe într-un termen de 60 de zile în vederea ajungerii la un acord definitiv, iar patru subiecte de discuție vor fi pe masă: ridicarea sancțiunilor împotriva Iranului, problema nucleară, 'reconstrucția' țării și 'implementarea unui mecanism de monitorizare' a angajamentelor asumate.

Dacă tendința se menține, scăderea prețurilor petrolului ar reduce riscul inflației și, prin urmare, necesitatea majorării dobânzilor. Joi, Banca Centrală Europeană a majorat dobânzile pentru prima dată după 2023. Săptămâna aceasta sunt programate reuniuni de politică monetară ale băncilor centrale din Marea Britanie, Japonia, Australia, Elveția, Suedia, Norvegia și Rusia.

Ședința de la Banca Centrală a Rusiei va fi atent urmărită, în condițiile în care guvernatoarea Elvira Nabiullina nu a mai fost văzută în public de câteva săptămâni, sporind speculațiile privind viitorul ei. Conform analiștilor, Nabiullina a menținut pe linia de plutire economia Rusiei în timpul războiului cu Ucraina iar absența ei va testa încrederea pieței în sistem. AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Dicu, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ada Vîlceanu)