Banca Centrală a Turciei a menținut joi nemodificată rata dobânzii la 37%, pentru a treia ședință consecutiv, în linie cu estimările, pe fondul efectelor conflictului din Orientul Mijlociu, transmit Xinhua și Anadolu.

'Pe fondul evoluțiilor geopolitice și al incertitudinilor care au apărut, prețurile energiei rămân ridicate și volatile', se arată în comunicatul Comitetului de politică monetară.

Ultima reducere a dobânzii de către Banca Centrală a Turciei a fost în ianuarie, de la 38% la 37%.

Instituția atrage atenția că datele din primul trimestru indică spre o încetinire a activității economice, pe fondul cererii interne slabe.

'Impactul evoluțiilor geopolitice asupra perspectivelor inflației este atent monitorizat'. Politica monetară nu va fi relaxată până când nu se obține o stabilitate a prețurilor, această abordare urmând să consolideze procesul dezinflaționist, se arată în comunicatul Comitetului de politică monetară.

Rata anuală a inflației în Turcia a urcat la 32,6% în mai, de la 32,4% în aprilie, atingând cel mai ridicat nivel din ultimele șapte luni, în urma majorării prețurilor energiei.

Din decembrie 2021, rata anuală a inflației în Turcia rămâne peste 30%, făcând viața mai scumpă pentru milioane de oameni. Nivelul record a fost atins în mai 2024 - peste 74% - apoi creșterea inflației a început să se atenueze.

Luna trecută, Banca Centrală a Turciei a majorat țintele de inflație, avertizând că efectele inflaționiste pe termen scurt ale războiului din Iran rămân 'pronunțate'.

Guvernatorul Fatih Karahan a anunțat o revizuire mai extinsă decât se estima, spunând că Banca Turciei se așteaptă acum la o inflație de 24% în acest an, de la un nivel previzionat anterior de 16%, citând presiunile provocate de conflict.

Instituția estimează pentru anul viitor o rată a inflației de 15%, de la 9%, și un nivel de 9% în 2028.

'Inflația încă este principala problemă', a declarat Karahan.

După ce autoritățile au înăsprit politicile economice, la mijlocul lui 2023, au trecut la o strategie de dezinflație agresivă, care are succes.

'Deși întrebarea centrală este cât de mult vor dura tensiunile regionale și cât vor persista presiunile asupra aprovizionării cu energie, estimăm că efectele inflaționiste vor rămân pronunțate pe termen scurt', a declarat Karahan. Durata tensiunilor reprezintă un factor critic de risc la adresa perspectivelor privind inflația dar 'nu va exista niciun un compromis în privința determinării Băncii Centrale de a reduce inflația, și vom utiliza toate instrumentele disponibile pentru dezinflație', a adăugat oficialul.

Referindu-se la perspectivele globale, guvernatorul a atras atenția că închiderea Strâmtorii Ormuz reprezintă un risc la adresa aprovizionării cu energie pe plan mondial, iar indicatorii cheie 'indică o încetinire a activității economice globale, majorarea costurilor de producție și perturbarea lanțurilor de aprovizionare'. AGERPRES/(AS-redactor: Mihaela Dicu, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Simona Aruştei)