Țările din Balcanii de Vest riscă să nu respecte termenul-limită din 2030 pentru finalizarea rețelei europene centrale de transport din regiune, din cauza întârzierilor în implementare și a dificultăților operaționale, arată un nou raport al Curții de Conturi Europene.

'Proiectele cu un nivel insuficient de maturitate care au fost totuși selectate și deficiențele de supraveghere frânează progresul. Proiectele auditate răspundeau priorităților în materie de conectivitate, însă acțiunile de monitorizare, de raportare și de asigurare a vizibilității UE s-au dovedit insuficiente. În plus, persistă întârzieri și probleme de durabilitate', se menționează în raport.

Țările din Balcanii de Vest - Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia - se află în centrul politicii de extindere a UE. Potrivit sursei citate, Uniunea Europeană sprijină transporturile, energia și alte câteva sectoare din aceste țări prin Cadrul de investiții pentru Balcanii de Vest (CIBV), o platformă pentru pregătirea, selectarea și finanțarea proiectelor de investiții strategice.

Din 2015 până la jumătatea anului 2025, Comisia a plătit 527 de milioane de euro pentru proiecte din domeniul transporturilor, fiind principalul finanțator al CIBV. Fondurile alocate urmăreau să contribuie la recuperarea întârzierilor în dezvoltarea infrastructurii din Balcanii de Vest și să conecteze regiunea la rețeaua europeană centrală de transport.

'În procesul de extindere a UE, o infrastructură bine dezvoltată este un pas esențial pentru îndeplinirea criteriilor de aderare. Proiectele din domeniul transporturilor din Balcanii de Vest avansează prea lent pentru a conecta regiunea la UE în acest deceniu', Comisia ar trebui să îmbunătățească selecția și monitorizarea proiectelor, să le asigure durabilitatea și să crească vizibilitatea investițiilor UE în transport în regiune', a declarat Laima Andrikiene, membră a Curții, responsabilă de acest raport, citată într-un comunicat al ECA.

Sursa menționată subliniază că auditorii au constatat deficiențe în selecția proiectelor, în special din cauza includerii unor proiecte insuficient de mature, care au contribuit la întârzieri semnificative în punerea în aplicare.

'Un proiect este matur - adică gata de a fi implementat - atunci când lucrările pregătitoare aferente sunt finalizate și la zi. Proiectele au început însă, de regulă, cu o întârziere de 17 luni. În plus, multe dintre ele s-au confruntat cu întârzieri importante, de peste doi ani, în cursul punerii în aplicare. Comisia are puține pârghii pentru a garanta implementarea la timp, întrucât nu dispune de proceduri eficace pentru monitorizarea întârzierilor și pentru asigurarea durabilității și a vizibilității sprijinului UE. De exemplu, ea nu a colectat informații pentru a vedea cât de complete erau coridoarele de transport finanțate și dacă rețelele respectau standardele UE. Ea s-a bazat pe instituțiile financiare pentru a supraveghea proiectele, chiar dacă activitatea acestora s-a dovedit uneori inadecvată', se precizează în comunicat.

Astfel, în anumite cazuri, Comisia a deblocat fonduri peste nivelul justificat de progresele înregistrate de proiecte. În plus, în mai multe situații, granturile CIBV, menite să aducă valoare adăugată la nivelul UE și să atragă finanțare suplimentară, nu au fost de fapt esențiale pentru mobilizarea de fonduri, deoarece contractele de împrumut fuseseră deja semnate înainte de depunerea cererilor de grant.

'S-a creat astfel un efect de tip 'deadweight', deoarece investiția s-ar fi realizat oricum și fără grant. În același timp, pentru că majoritatea estimărilor costurilor din cererile de grant nu sunt suficient de detaliate, este dificil să se evalueze dacă ele sunt rezonabile sau nu', se arată în raport.

Auditorii pun, de asemenea, sub semnul întrebării durabilitatea mai multor proiecte, de exemplu pentru că nu există fonduri pentru continuarea investițiilor, dar și din cauza întreținerii insuficiente. Într-un caz, infrastructura feroviară ajunsese la momentul auditului într-o situație mai rea decât înainte de lansarea proiectului. În altul, un tunel nu era legat de niciun drum. Iar într-un al treilea, o linie de cale ferată se oprea la graniță.

În ansamblu, CIBV contribuie la extinderea rețelei europene centrale de transport: s-au lansat numeroase proiecte, iar cele analizate de auditori sunt aliniate la prioritățile de conectivitate ale Balcanilor de Vest și ale UE. Datele arată însă că ritmul este prea lent pentru a atinge până în 2030 toate standardele rețelei europene centrale, semnalează sursa menționată.

CIBV joacă un dublu rol: forum pentru a face schimb de analize privind nevoile de investiții și mecanism de finanțare mixtă prin care granturile UE facilitează accesul la împrumuturi. În sectorul transporturilor, obiectivul său specific este de a îmbunătăți conectivitatea atât în Balcanii de Vest, cât și între această regiune și UE.

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și Banca europeană de Investiții (BEI) gestionează contribuțiile donatorilor prin intermediul unui fond comun. Comisia a furnizat marea majoritate a finanțării pentru șase sectoare, inclusiv cel al transporturilor. În cifre exacte, din 2015 încoace, aceasta a transferat către fond o sumă de 899 de milioane de euro (adică 86 %).

Auditorii au examinat 12 proiecte în domeniul transportului (rutier, feroviar și pe căi navigabile interioare) în valoare de 341,6 milioane de euro și au verificat dacă acestea au produs rezultate tangibile în Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Macedonia de Nord și Serbia. AGERPRES/(AS-editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ada Vîlceanu)