Hotărârea Băncii Centrale Europene (BCE) de a-și menține reputația de instituție care combate inflația riscă să o atragă într-o gravă eroare la reuniunea de politică monetară care va avea loc în această săptămână, avertizează economiștii consultați de Bloomberg.

Dacă după izbucnirea războiului din Iran au optat pentru menținerea status quo-ului, acum oficialii BCE par convinși că este necesară o majorare a dobânzilor pentru a opri o creștere mai amplă a inflației generată de avansul prețurilor la energie. Cu toate acestea, argumentele pentru prudență rămân puternice, economia zonei euro fiind în scădere, iar investitorii riscă să interpreteze orice mișcare a gardienilor euro ca fiind doar prima dintr-o serie.

Această dilemă îi face pe unii analiști să susțină că BCE poate aștepta în continuare momentul potrivit pentru a evalua cât de persistent va fi șocul inflaționist, în special pe măsură ce SUA și Iranul discută un acord de pace. Aceștia avertizează că o mișcare prematură ar putea copia deciziile de majorare a dobânzilor din urmă cu 15 ani, criticate de foarte multă lume, și care ulterior au fost inversate pe măsură ce criza datoriilor din Europa s-a adâncit.

'BCE pare hotărâtă să-și dovedească credibilitatea. Majorările repetate ale dobânzilor din 2011 au fost o greșeală politică evidentă, iar repetarea lor este unul dintre cele mai mari riscuri cu care ne confruntăm, având în vedere că BCE este atât de concentrată pe așteptările inflaționiste și pe cicatricile lăsate în urmă de experiența din 2022', spune Davide Oneglia, economist la TS Lombard.

Oficialii BCE susțin că nu mai pot trece cu vederea șocul energetic și trebuie să păstreze încrederea în angajamentul BCE de a menține inflația la 2%. Cele mai recente date statistice arată că rata anuală a inflației în zona euro a ajuns deja la 3,2%, și este posibilă o accelerare suplimentară. Chiar și excluzând prețurile la energie și alimente, inflația de bază a crescut foarte mult.

'Riscul de dezancorare a așteptărilor inflaționiste este în creștere', a avertizat, săptămâna trecută, Isabel Schnabel, membră a Comitetului Executiv al BCE.

Însă nu toată lumea este atât de îngrijorată. Unii analiști spun că o inflație de bază mai mare s-ar putea datora și altor factori decât prețurile la energie. Alții văd puține semne de presiuni ascendente din partea unor elemente precum salariile.

'Când BCE majorează dobânzile înainte de a exista dovezi solide ale efectelor de runda a doua, riscă o înăsprire nejustificată și își asumă un risc', a declarat Michala Marcussen, economist-șef al grupului Societe Generale.

Asemenea scenarii amintesc de anul 2008, când BCE a fost forțată să facă o întoarcere de 180 de grade, inversând o majorare din iulie după doar câteva luni, când Lehman Brothers s-a prăbușit. Dar și mai mulți economiști compară acest scenariu cu ce s-a întâmplat în anul 2011, când BCE sub președintele Jean-Claude Trichet a crescut costurile de împrumut de două ori, doar pentru ca Mario Draghi să reducă dobânzile spre sfârșitul anului după ce a preluat conducerea.

Atunci gardienii euro erau îngrijorați de creșterile bruște ale prețurilor la materii prime și energie dar au subestimat starea precară a sistemului financiar din zona euro și, în cele din urmă, regiunea a suferit o dublă recesiune.

Acum discuția este influențată și de faptul că BCE se poziționează ca fiind cel mai agresiv luptător împotriva inflației din cadrul băncilor centrale din G7, în timp ce alte instituții comparabile precum Rezerva Federală preferă să adopte o atitudine de expectativă pentru a evalua consecințele războiului din Iran.

Pe de altă parte, cea mai recentă experiență, din 2021-2022, a arătat cât de periculos este să aștepți prea mult. Atacul Rusiei asupra Ucrainei a zguduit piețele energetice și a dus inflația la un nivel record de 10,6%. În ciuda unei campanii fără precedent de înăsprire monetară, mulți au spus că BCE a acționat prea târziu.

În opinia fostului economist-șef al BCE, Peter Praet, 'la un moment dat trebuie să arăți că ești dispus să acționezi'.

În timp ce Olli Rehn, guvernatorul Băncii Centrale a Finlandei și membru în consiliul guvernatorilor BCE, a descris preconizata decizie care va fi luată săptămâna aceasta drept o 'majorare care să dea asigurări', Praet a spus că este mai degrabă 'un foc de avertizare pentru a arăta că vorbești serios'. El a subliniat, însă, 'importanța' de a nu semnala 'că aceasta este prima dintr-o serie de majorări'. AGERPRES/(AS-redactor: Constantin Balaban, editor: Andreea Marinescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)