Toate reformele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) au fost convenite de guvernul român și Comisia Europeană, iar rolul semestrului european este tocmai acela de a asigura continuitatea pe termen mediu a acestor măsuri, a declarat joi un oficial al executivului UE, în cadrul unui briefing tehnic organizat de Reprezentanța Comisiei Europene la București, pe tema pachetului de primăvară al semestrului european 2026.

'În cele din urmă, decizia le revine cetățenilor români, care se pot pronunța la vot în cazul în care consideră că prioritățile asumate de guvern în trecut nu se mai regăsesc în măsurile luate. Dar până acum am văzut un angajament ferm al guvernului român față de obiectivele incluse în PNRR', a spus oficialul Comisiei.

Potrivit acestuia, este foarte important ca fondurile din PNRR să fie utilizate de România pentru continuarea reformelor, indiferent de schimbările survenite la nivel politic, iar măsurile luate de țara noastră să sprijine consolidarea fiscală începută în 2025.

Un aspect important asupra căruia a insistat oficialul Comisiei Europene este necesitatea promovării investițiilor private pentru a spori competitivitatea și a reduce disparitățile teritoriale, care în România sunt destul de semnificative.

Un alt oficial al Comisiei Europene a pus accentul pe nevoia creșterii gradului de colectare a taxelor în România, cu accent pe reducerea decalajelor la colectarea TVA și a impozitului pe profit, care se află în prezent la 30% și, respectiv, 44%, cele mai mari valori din UE.

El a explicat că Bucureștiul a luat măsuri eficiente în vederea corectării deficitului excesiv și, prin urmare, nu este nevoie de măsuri suplimentare în cadrul procedurii de deficit excesiv în această etapă, aceasta fiind una dintre concluziile pachetului de primăvară al semestrului european 2026 prezentat miercuri de Comisia Europeană (CE).

Pentru statele membre care beneficiază de o perioadă de ajustare bugetară de șapte ani, în loc de patru, în contextul planurilor lor pe termen mediu (Belgia, Germania, Spania, Franța, Italia, Austria, România și Finlanda), Comisia Europeană a evaluat, de asemenea, punerea în aplicare a etapelor-cheie ale angajamentelor în materie de reformă și investiții care stau la baza prelungirii, ținând seama de informațiile furnizate în rapoartele anuale privind progresele înregistrate. În general, Comisia consideră că toate statele membre în cauză și-au respectat angajamentele în mod satisfăcător.

Comisia Europeană a anunțat că, în viitor, statele membre care iau măsuri pentru a consolida securitatea energetică a Europei și pentru a accelera tranziția de la combustibilii fosili ar putea solicita o flexibilitate bugetară limitată în temeiul actualei clauze derogatorii naționale pentru cheltuielile din domeniul apărării.

În cadrul pachetului de primăvară al semestrului european 2026, Comisia Europeană a apreciat că implementarea etapelor-cheie ale reformelor și investițiilor care trebuiau efectuate de România până la 30 aprilie 2026 pare, în general, a fi pe drumul cel bun.

Potrivit executivului comunitar, România a început lucrul la reforma sistemului de remunerare în sectorul public, iar noua lege a salarizării este așteptată să fie adoptată în cursul verii. De asemenea, s-au înregistrat progrese în reforma impozitării proprietăților, inclusiv dezvoltarea sistemului informatic pentru evaluarea automată a proprietăților, operaționalizarea structurii specializate pentru monitorizarea sistemelor de cheltuieli publice și reforma finanțării întreprinderilor.

În acest context, Comisia Europeană a recomandat miercuri României să continue să respecte ratele maxime de creștere a cheltuielilor nete recomandate de Consiliu la 8 iulie 2025, să consolideze cheltuielile și pregătirea pentru apărare și să se asigure că orice măsuri luate pentru atenuarea impactului creșterii prețurilor la energie sunt temporare. În plus, țara noastră ar trebui să adopte măsuri hotărâte suplimentare pentru a proteja sustenabilitatea finanțelor publice, inclusiv prin implementarea integrală a reformei pensiilor, să pună la punct și să implementeze o reformă a salarizării din sectorul public care să conducă la consolidarea fiscală și să crească gradul de colectare a taxelor.

De asemenea, Bruxellesul recomandă României să îmbunătățească calitatea și eficacitatea administrației publice la toate nivelurile, să consolideze implementarea cadrului de guvernanță corporativă la întreprinderile de stat, promovând în același timp eficiența economică, și să faciliteze investițiile în infrastructura de mediu și în transportul durabil și sigur. AGERPRES/(AS - redactor: Tudor Martalogu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Ada Vîlceanu)