Economia italiană a arătat o reziliență semnificativă în timpul șocului cu care s-a confruntat începând din 2019, dar mai recent impulsul s-a diminuat, pe fondul deteriorării cadrului geopolitic, al taxelor vamale americane și al dificultăților economice ale Germaniei, a anunțat vineri guvernatorul Băncii Centrale a Italiei, Fabio Panetta, transmite ANSA.

Acesta a prezentat raportul instituției pe 2025 în care se arată că cererea pe plan intern a fost afectată de creșterea modestă a veniturilor disponibile, reflectând pierderea puterii de cumpărare a salariilor.

A treia economie a zonei euro a înregistrat anul trecut un avans de 0,5%, mai redus decât media din regiune. Conflictul din Orientul Mijlociu a subminat perspectivele deja fragile iar activitatea economică ar urma să rămână redusă în următoarele luni. În cel mai sever scenariu, ar putea stagna sau s-ar putea contracta.

Panetta a avertizat că, fără o creștere semnificativă a productivității, economia țării ar putea rămâne blocată în rate modeste de creștere. Producția pe oră lucrată în sectorul privat non-financiar a crescut cu doar 6% de la începutul secolului, comparativ cu câștiguri între 13% și 34% în alte mari economii din zona euro, a explicat guvernatorul Băncii Centrale a Italiei. Acesta a subliniat dificultățile cauzate de tendințele demografice, în condițiile în care populația Italiei îmbătrânește iar natalitatea scade.

'În condițiile scăderii semnificative a populației de vârstă activă, nu ne vom putea baza pe creșterea angajării pentru susținerea dezvoltării economice', a declarat Panetta. Acesta a scos în evidență și punctele forte ale Italiei, inclusiv cunoștințele științifice de vârf, capitalul uman, un sistem de producție bine cotat și o situație financiară solidă a băncilor, companiilor și gospodăriilor. Pentru ca acestea să devină un avantaj real, trebuie să fie orientate spre creșterea economiei și a veniturilor în următorii ani, a apreciat guvernatorul Băncii Centrale a Italiei.

Intervenția publică trebuie să însoțească această transformare. Urmând cu fermitate măsurile care au dus la scăderea poverii datoriei publice, resursele vor fi deblocate pentru cheltuieli sociale și stimularea creșterii economiei. În această lume instabilă, a declarat Panetta, Europa trebuie să-și găsească tăria printr-o mai mare unitate.

Datele publicate vineri de Institutul Național de Statistică (Istat) arată că Italia a înregistrat, în primul trimestru din 2026, o creștere de 0,3% față de precedentele trei luni, după ce inițial Istat anunțase un avans de 0,2%. Și datele privind expansiunea anuală au fost revizuite în creștere, la 0,8%, față de un nivel de 0,7% estimat anterior.

Italia s-a redresat puternic după pandemie, susținută de costisitoarele subvenții pentru locuințe, dar apoi și-a reluat locul obișnuit în rândul țărilor zonei euro cu performanțe reduse.

Slăbiciunea economică afectează finanțele publice. Luna trecută, FMI avertizase că anul acesta Italia va depăși Grecia și va înregistra cel mai ridicat nivel al ponderii în PIB a datoriei guvernamentale din zona euro - 138,4% - față de un nivel de 136,9% în cazul Greciei.

Guvernul de la Roma previziona, luna trecută, că deficitul bugetar ar urma să se situeze la 2,9% din PIB anul acesta (față de un nivel de 2,8% din PIB prognozat anterior), și la 2,8% din PIB în 2027 (față de un nivel de 2,6% din PIB prognozat anterior).

De asemenea, ponderea în PIB a datoriei publice ar urma să crească anul acesta la 138,6%, de la 137,1% în 2025, și să rămână practic stabilă, la 138,5% în 2027.

Datele publicate în aprilie de Institutul Național de Statistică (Istat) confirmă că Italia a înregistrat anul trecut un deficit bugetar de 3,1% din PIB, spulberând speranțele autorităților de la Roma că țara va ieși anul acesta din procedura de deficit excesiv (EDP).

Chiar dacă deficitul din 2025 este mai redus decât cel din 2024 (3,4% din PIB), depășește obiectivul Guvernului italian și plafonul UE de 3% din PIB. AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Dicu, editor: Andreea Marinescu, editor online: Irina Giurgiu)