Țările trebuie să-și mențină cheltuielile fiscale țintite și temporare deoarece măsurile persistente, extinse, de stimulare ar putea spori riscurile inflaționiste și obliga băncile centrale să majoreze dobânzile, a afirmat Pablo Hernandez de Cos, directorul general de la Banca Reglementelor Internaționale (BIS), într-un interviu acordat luni publicației nipone Nikkei, transmite Reuters.

BIS este cea mai veche instituție financiară internațională și contraparte pentru tranzacțiile financiare derulate de băncile centrale.

Perturbările prelungite din Orientul Mijlociu ar putea, de asemenea, reprezenta un risc la adresa stabilității financiare globale, majorarea datoriei publice în ultimii 15 ani fiind în mare măsură intermediată de instituții financiare non-bancare, inclusiv fonduri speculative cu grad ridicat de îndatorare, a explicat Pablo Hernandez de Cos.

'În ultimele săptămâni, încrederea pieței a fost la un nivel ridicat, pe fondul optimismului legat de inteligența artificială (AI) și așteptările legate de o soluționarea rapidă a conflictului din Orientul Mijlociu. Dacă aceste așteptări se dovedesc a fi greșite, pot cu ușurință să văd potențial pentru corecții abrupte pe piețe', a adăugat acesta.

Războiul a sporit volatilitatea de pe piețele globale și a determinat unele țări, inclusiv Japonia, să-și majoreze cheltuielile pentru a atenua impactul economic de pe urma creșterii prețurilor petrolului.

Dar șocul energetic a extins de asemenea presiunile asupra unor bănci centrale de a majora dobânzile pentru a contracara riscul unei inflații prea ridicate, chiar dacă astfel se atenuează creșterea economică.

Băncile centrale ar trebui 'să analizeze în mod transparent' șocul temporar negativ legat de aprovizionare dacă nu vor să destabilizeze așteptările inflaționiste sau să provoace efecte secundare dureroase. Dar dacă șocul persistă, o astfel de abordare 'prin transparență' va deveni mai puțin sustenabilă, iar amintirile legate de inflația de după pandemie ar putea spori riscul efectelor secundare, a avertizat șeful BIS.

Acesta a atras atenția că băncile centrale trebuie să monitorizeze cu atenție aceste evoluții și să fie pregătite să acționeze dacă va fi necesar. 'Sprijinul fiscal trebuie să fie țintit și temporar. Dacă devine mai extins și mai persistent, sporesc considerabil riscurile inflaționiste, posibil forțând băncile centrale să majoreze dobânzile, ceea ce, în schimb, va afecta creșterea economică', a mai precizat sursa citată.

De Cos a refuzat să comenteze informațiile din presă conform cărora este considerat unul din candidații la funcția de președinte al Băncii Centrale Europene.

Potrivit analiștilor, alți candidați pentru a prelua funcția de la Christine Lagarde, al cărei mandat se încheie în octombrie 2027, sunt Klaas Knot, care anterior a condus Banca Centrală din Țările de Jos, Joachim Nagel, președintele Bundesbank, și Isabel Schnabel, economistă din Germania și membră a Comitetul executiv al BCE.

Pe lângă favoriți, sunt amintiți și François Villeroy de Galhau, care conduce Banca Centrală a Franței, precum și Fabio Panetta, guvernatorul Băncii Centrale a Italiei. AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Dicu, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)