Fondul emblematic al UE destinat redresării în urma pandemiei de COVID - cunoscut și ca Mecanismul de redresare și reziliență (MRR) - este afectat de un nivel insuficient de trasabilitate și de transparență a cheltuielilor, arată un nou raport al Curții de Conturi Europene (ECA).

Informațiile publice cu privire la destinatarii banilor, la costurile efective ale măsurilor și la rezultatele obținute sunt insuficiente, susține sursa citată.

'Constatările critice ale auditorilor vin într-un moment în care legiuitorii negociază următorul buget pe șapte ani al UE, care se inspiră din modelul de cheltuieli al MRR de 'finanțare nelegată de costuri'. Trasabilitatea și transparența sunt vitale pentru protecția finanțelor UE. Ele permit urmărirea fluxului de bani de la sursă la destinație și oferă cetățenilor informații clare cu privire la destinația banilor și la scopul în care sunt utilizați', se precizează în comunicatul ECA.

MRR finanțează reforme și investiții pe baza atingerii unor jaloane și ținte predefinite și este pentru prima dată când UE recurge pe o scară atât de largă la un model de finanțare nelegată de costuri.

'Cetățenii au mai puțină încredere în finanțele publice dacă banii nu sunt cheltuiți în deplină transparență. Nu avem o imagine completă a modului în care sunt utilizate fondurile MRR. Cetățenii au dreptul să știe cum sunt utilizate fondurile publice, cine primește fondurile și ce sumă este cheltuită efectiv. Aceste lacune în materie de transparență ale MRR nu ar trebui să se repercuteze asupra bugetelor viitoare ale UE', a declarat Ivana Maletic, membra Curții de Conturi Europene care a condus acest audit.

Auditorii au constatat că, deși fondurile pot fi urmărite și sunt transparente într-o anumită măsură, imaginea rămâne incompletă.

În ceea ce privește trasabilitatea, țările respectă, în general, cerințele de reglementare și majoritatea pot urmări plățile din MRR de la sursă până la utilizarea finală. Cu toate acestea, nu toate statele colectează în mod sistematic datele necesare și, în unele cazuri, informațiile sunt furnizate numai la cerere, ceea ce duce la întârzieri care se pot prelungi pe parcursul mai multor luni, a arătat instituția. Potrivit ECA, aceasta înseamnă că informațiile își pierd din utilitatea lor pentru răspunderea de gestiune și pentru analiză.

Comisia Europeană nu colectează date privind sumele efective plătite pentru diferitele măsuri din cadrul MRR, nici măcar atunci când statele membre dețin astfel de date. 'Această lipsă de informații subminează capacitatea Comisiei de a evalua dacă statele membre au utilizat în mod eficient fondurile MRR. În plus, la nivelul statelor membre, informațiile privind costurile efective ale măsurilor MRR sunt importante pentru ajustarea estimărilor costurilor și pentru asigurarea faptului că finanțarea primită de fiecare țară nu se îndepărtează prea mult de costurile efective. Cu toate acestea, statele membre nu utilizează în mod sistematic datele privind costurile efective pentru a actualiza estimările în cazul unor economii sau depășiri de costuri. Deși au existat cazuri în care unele măsuri s-au confruntat cu depășiri de costuri, în mai multe țări, costurile efective pentru majoritatea măsurilor finalizate din eșantionul auditorilor au fost mai mici decât se estimase', a subliniat ECA.

Curtea a avertizat, în context, că dacă această tendință va continua, finanțarea totală primită de un stat membru din MRR riscă să nu se apropie în mod rezonabil de costurile efective.

În ceea ce privește transparența, Comisia și statele membre publică informații în conformitate cu normele MRR și asigură o transparență adecvată în ceea ce privește atingerea jaloanelor și a țintelor. Acestea sunt adesea orientate mai degrabă spre realizări decât spre rezultate, deci informațiile privind rezultatele și îndeplinirea obiectivelor generale sunt minime. În plus, normele în materie de transparență ale MRR nu prevăd publicarea întregului flux al fondurilor, susține ECA.

'Chiar dacă toate statele membre publică lista obligatorie a celor mai mari 100 de destinatari finali, aceasta nu reflectă în mod corespunzător utilizarea globală a banilor. În primul rând, organismele publice, cum ar fi ministerele, reprezintă mai mult de jumătate din beneficiari, iar statele membre nu sunt obligate să publice plățile suplimentare pe care aceste autorități le efectuează către contractanți prin intermediul achizițiilor publice, ceea ce înseamnă efectiv că astfel de informații nu sunt publicate. În al doilea rând, niciuna dintre cele 10 țări verificate de auditori nu a publicat mai mult decât numărul minim cerut de 100 de destinatari în listele lor. Informațiile publice cu privire la cine beneficiază în ultimă instanță de MRR și în ce cuantum sunt, prin urmare, incomplete', a transmis sursa citată.

MRR este un program cu caracter excepțional, creat în februarie 2021, cu scopul de a ajuta țările din UE să se redreseze în urma pandemiei de COVID-19 și să construiască economii reziliente. El este pus în aplicare sub gestiunea directă a Comisiei Europene, care poartă și răspunderea finală.

Valoarea totală maximă a MRR este de 723,8 miliarde de euro și, până la sfârșitul lunii ianuarie 2026, Comisia angajase 577 de miliarde de euro (360 de miliarde de euro sub formă de granturi și 217 miliarde de euro sub formă de împrumuturi) pentru toate cele 27 de state membre.

MRR finanțează măsuri în domenii precum tranziția verde și tranziția digitală și se va încheia în august 2026, în timp ce plățile către statele membre vor putea fi efectuate până la sfârșitul acestui an.

'Raportarea în mod transparent, inclusiv a informațiilor privind costurile efective, nu ajută numai la luarea unor decizii din ce în ce mai bune, ci și la o asumare mai mare a răspunderii. Parlamentul European, Ombudsmanul European și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) au semnalat deja anumite probleme legate de transparența și răspunderea de gestiune privind MRR. Curtea de Conturi Europeană a publicat mai multe rapoarte de audit cu privire la MRR, inclusiv un document de analiză în 2025 cu lecțiile învățate', se mai arată în comunicatul citat. AGERPRES/(AS - editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)