Dezastrul din 1986 de la centrala nucleară de la Cernobîl din Ucraina a alimentat îngrijorările globale cu privire la energia nucleară și a încetinit dezvoltarea acesteia în Europa și în alte părți, însă acum, patru decenii mai târziu, are loc o renaștere a energiei nucleare în întreaga lume, o tendință care a fost impulsionată de războiul din Orientul Mijlociu, transmite AP.

Peste 400 de reactoare nucleare sunt operaționale în 31 de țări și alte aproximativ 70 sunt în construcție. Energia nucleară produce aproximativ 10% din electricitatea mondială, echivalentul a aproximativ un sfert din toate sursele de energie cu emisii reduse de carbon.

Deși catastrofa de la Cernobîl și dezastrul nuclear de la Fukushima (Japonia) din 2011 au diminuat apetitul pentru astfel de surse de energie, era clar încă de acum câțiva ani că cel mai probabil va exista o renaștere, a declarat Fatih Birol, director al Agenției Internaționale pentru Energie. 'Este văzută ca un sistem sigur de generare a energiei electrice și vom vedea că revenirea energiei nucleare va fi foarte puternică, atât în America, cât și în Europa, și în Asia', a declarat Birol pentru Associated Press.

Statele Unite sunt cel mai mare producător de energie nucleară din lume, cu 94 de reactoare operaționale care reprezintă aproximativ 30% din producția globală de energie electrică nucleară. Și SUA își intensifică eforturile de a dezvolta capacitatea de energie nucleară, cu scopul de a o cvadrupla până în 2050.

China operează 61 de reactoare nucleare și este lider mondial în construirea de noi unități, cu aproape 40 în construcție, cu obiectivul de a depăși SUA și de a deveni liderul mondial în capacitatea nucleară.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a recunoscut că reducerea energiei nucleare a fost o 'greșeală strategică' a Europei și a prezentat noi inițiative pentru a încuraja construirea de centrale electrice.

Între timp, Rusia a preluat un rol important în exportul know-how-ului său nuclear, construind 20 de reactoare în întreaga lume.

Reactorul nr. 4 de la Cernobîl a explodat pe 26 aprilie 1986, în timp ce Ucraina făcea încă parte din Uniunea Sovietică. Accidentul a contaminat zonele din apropiere și a răspândit radiații în toată Europa.

Ucraina se bazează încă în mare măsură pe centralele nucleare pentru aproximativ jumătate din producția de energia electrică. Aceste centrale au jucat un rol vital după ce Rusia a trimis trupe în Ucraina în 2022. Forțele rusești au capturat centrala nucleară Zaporojie din Ucraina, iar Kievul a acuzat Rusia de un atac cu drone asupra structurii de protecție care acoperă reactorul avariat de la Cernobîl.

Japonia a repornit 15 reactoare după ce a analizat lecțiile desprinse din cutremur și tsunami care au avariat centrala de la Fukushima, iar alte 10 sunt în curs de obținere a aprobării pentru repornire.

Africa de Sud are singura centrală nucleară de pe continentul african, deși Rusia construiește una în Egipt, iar alte câteva națiuni africane explorează tehnologia.

'Impulsul pe care îl vedem astăzi este rezultatul unei recunoașteri tot mai mari a faptului că energia electrică fiabilă, cu emisii reduse de carbon, va fi esențială pentru a satisface cererea tot mai mare de energie la nivel mondial', a declarat Rafael Grossi, directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică.

Europa a încercat să renunțe la energia rusească după conflictul din Ucraina, dar dependența sa de hidrocarburi a fost subliniată de războiul din Orientul Mijlociu. Comisia Europeană și-a schimbat percepția asupra energiei nucleare și o consideră parte a energiei curate, alături de energia eoliană și solară, pentru a atinge obiectivele climatice.

În 1990, energia nucleară reprezenta aproximativ o treime din electricitatea Europei. Acum înseamnă aproximativ 15%, iar Ursula von der Leyen a recunoscut că dependența de combustibilii fosili importați dezavantajează. 'Cred că a fost o greșeală strategică din partea Europei să întoarcă spatele unei surse fiabile și accesibile de energie cu emisii reduse. În ultimii ani, asistăm la o renaștere globală a energiei nucleare. Iar Europa vrea să facă parte din ea', a declarat recent președinta Comisiei Europene.

UE are în vedere dezvoltarea de Reactoare Modulare Mici. Preconizate să devină operaționale la începutul anilor 2030, acestea sunt considerate mai ieftine, mai rapide de construit și mai flexibile decât reactoarele tradiționale. AGERPRES/(AS-redactor: Constantin Balaban, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)