Războiul din Orientul Mijlociu a expus vulnerabilitatea Africii în ceea ce privește aprovizionarea cu combustibili, cu un deficit care continuă să se agraveze și este așteptat să ajungă la 86 de milioane de tone în 2040, a avertizat joi Africa Finance Corporation (AFC), o instituție financiară pan-africană, transmite AFP.

Africa importă în fiecare an bunuri în valoare de aproximativ 230 de miliarde de dolari (196,5 miliarde de euro), inclusiv 70% din necesarul de combustibil, dar și alimente, materiale plastice, oțel și îngrășăminte, a explicat AFC într-un raport publicat joi la Nairobi, cu prilejul unui summit dedicat finanțării infrastructurii pe continentul african.

Potrivit raportului AFC, dependența Africii de importurile de combustibili ar urma să crească, de la 74 de milioane de tone în 2023, până la 86 de milioane de tone în 2040, de aproximativ trei ori mai mult decât capacitatea uriașei rafinării Dangote din Nigeria, de departe cea mai mare din Africa.

'Nu numai că Africa importă combustibil, dar în partea de est a continentului, aceste importuri sunt vulnerabile la blocaje, inclusiv prin Strâmtoarea Ormuz, dar aceasta nu este singura', a declarat economistul-șef al AFC, Rita Babihuga-Nsanze, în timpul prezentării raportului.

Aproximativ 20% din transporturile de combustibil trec prin Strâmtoarea Ormuz, care este practic închisă navigației din cauza conflictului din Orientul Mijlociu.

La summitul de la Nairobi, Aliko Dangote, omul de afaceri nigerian considerat cel mai bogat om din Africa, le-a promis președintelui kenyan, William Ruto, și președintelui ugandez, Yoweri Museveni, ambii prezenți, că va construi o rafinărie în Africa de Est similară cu rafinăria gigantică din Nigeria. 'Dacă vor sprijini rafinăria, vom construi o rafinărie similară cu cea pe care o avem în Nigeria, cu o capacitate de 650.000 de barili pe zi', a declarat Aliko Dangote.

De asemenea, războiul din Orientul Mijlociu provoacă o penurie de îngrășăminte în Africa de Est, o mare parte din acestea fiind importate din Golf.

'Îngrășămintele reprezintă o altă vulnerabilitate expusă de criza actuală', a subliniat Babihuga-Nsanze, care a calificat drept 'ciudată' această fragilitate. Africa produce doar 20% din stocurile mondiale de îngrășăminte, dar deține 80% din rezervele mondiale de fosfați, un ingredient în multe îngrășăminte. 'Africa are aici o oportunitate reală de a acoperi decalajul', a afirmat Babihuga-Nsanze.

În discursul său, președintele kenyan a declarat că războiul din Orientul Mijlociu a demonstrat necesitatea ca Africa să înceteze să se bazeze pe surse externe, 'al căror interes principal este de a procura materii prime pentru propriile industrii'. 'Nu putem continua să exportăm materii prime și să importăm produse finite', a adăugat William Ruto.

Kenya a anunțat anul trecut investiții masive în infrastructură, inclusiv 50 de noi baraje hidroelectrice și producția a 10.000 de megawați suplimnetari în următorii șapte ani, precum și renovarea drumurilor, căilor ferate și aeroporturilor. 'Deși nedreptățile colonialismului și inechitatea ordinii economice globale sunt reale, trebuie să recunoaștem că alte regiuni (ale lumii) s-au confruntat cu provocări similare și le-au depășit', a subliniat președintele Ruto.

Potrivit raportului AFC, abordarea deficitului energetic al Africii necesită noi platforme și modernizarea instalațiilor existente. Economistul-șef al AFC, Rita Babihuga-Nsanze, a dat drept exemple barajele zambiene care nu au fost proiectate să reziste noilor condiții de secetă și cei doi gigawați de energie hidroelectrică produși în pierdere în Angola, din cauza lipsei de conectare la rețeaua electrică. AGERPRES/(AS-redactor: Constantin Balaban, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)