OCDE: Transformarea structurală a sectorului agricol din România rămâne o provocare
Sectorul agricol are o importanță strategică pentru România, dar transformarea sa structurală rămâne o provocare, se arată în raportul de evaluare intitulat 'Politicile pentru viitorul agriculturii și alimentației în România', publicat miercuri de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
România are unul dintre cele mai pronunțate profiluri agricole din Uniunea Europeană, însă sectorul este caracterizat de un număr mare de ferme necomerciale foarte mici. În plus, la nivelul UE România are cea mai mare pondere a agriculturii în PIB (4,2%) și cel mai mare număr de ferme (2,9 milioane). Agricultura are o importanță strategică: asigură securitatea alimentară și este o sursă majoră de locuri de muncă, venituri și activitate economică în zonele rurale.
OCDE atrage atenția că sectorul agricol se confruntă cu provocări majore. Principala provocare este depășirea structurii duale a sectorului agricol, unde fermele mari de succes coexistă alături de o majoritate de ferme necompetitive. Aproximativ 90% dintre ferme au o suprafață mai mică de 5 ha, iar un grup mic de ferme mari (mai puțin de 1%) deține în prezent mai mult de jumătate din terenul agricol. Marea majoritate a fermelor mici pot fi considerate ferme de subzistență cu dotări tehnologice scăzute, acces limitat la credite și nicio orientare către piață.
Transformarea structurală a sectorului agricol nu este întotdeauna însoțită de o creștere a valorii adăugate pentru industriile agroalimentare, se arată în raport.
'Deși numărul fermelor a scăzut cu un sfert în ultimii 20 de ani, dimensiunea medie a fermelor (4,4 hectare) în România este încă printre cele mai mici din Uniunea Europeană. Schimbarea structurală a sectorului agricol a fost determinată în principal de o creștere constantă a numărului de ferme de peste 5 hectare, cu un sector emergent de ferme familiale profesionale de dimensiuni medii. Această tendință are ca rezultat o creștere a producției medii pe fermă și o creștere semnificativă a venitului mediu al fermelor. Totuși, în pofida acestor semnale pozitive, sectorul agricol continuă să fie dominat de fermele familiale mici și sunt necesare eforturi politice suplimentare pentru a accelera transformarea agriculturii românești într-un sector modern și orientat spre piață', susține OCDE.
Instituția atrage atenția că odată cu transformarea structurală profundă a sectorului în ultimii 20 de ani, România și-a crescut exporturile de produse agroalimentare. Cu toate acestea, exporturile agroalimentare rămân concentrate în produse cu valoare adăugată redusă, cum ar fi cerealele, semințele oleaginoase și tutunul, iar acest lucru duce la o integrare limitată a sectorului agricol românesc în lanțurile valorice globale, care este relativ scăzută în comparație cu țările similare.
Conform raportului, accesul la credite și la terenuri sunt bariere cheie în calea restructurării fermelor.
'Accesul la credite este o problemă majoră pentru sectorul agroalimentar. În România, cererea nesatisfăcută de finanțare din partea fermelor viabile din punct de vedere economic și a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) agroalimentare (așa-numitul deficit de finanțare) a crescut dramatic în ultimii ani și este în prezent printre cele mai mari din Uniunea Europeană. Accesul la finanțare este deosebit de dificil pentru tinerii fermieri și noii veniți pe piață, care au, de asemenea, dificultăți în accesarea terenurilor agricole din cauza fragmentării proprietății. Suprafețe mari de terenuri agricole fertile sunt gestionate din ce în ce mai mult de mari corporații agroalimentare și investitori străini. Deși acest lucru poate crește oportunitățile pentru investiții productive și consolidarea terenurilor, acest fenomen și impactul său asupra restructurării fermelor trebuie mai bine monitorizate', apreciază OCDE.
Instituția a precizat că depopularea cauzată de îmbătrânirea populației și emigrare a subminat din punct de vedere istoric dezvoltarea economică a zonelor rurale din România, ceea ce, la rândul său, a exacerbat deficitul de forță de muncă în sectorul agricol. Această tendință s-a inversat ușor în ultimii ani, existând un flux net de migrație către zonele rurale. În mod similar, în timp ce 59% dintre fermieri au 55 de ani sau mai mult, datele recente indică o creștere promițătoare a numărului de tineri fermieri care intră în acest sector.
'Deși suprafața totală dedicată producției ecologice în România se situează pe locul șapte în Uniunea Europeană, ponderea producției ecologice în totalul terenurilor agricole este relativ scăzută (mai puțin de 4%) în comparație cu media OCDE și UE-27. România și-a stabilit un obiectiv național prin Planul Național pentru Dezvoltarea Producției Ecologice de a avea 6% din suprafața totală a terenurilor destinate agriculturii ecologice până în 2030. Datele arată o creștere atât a suprafețelor, cât și a producătorilor ecologici, până la 12.000 de fermieri ecologici în 2021, dimensiunea medie a fermelor ecologice (50 hectare) fiind mult mai mare decât dimensiunea medie națională a fermelor. Cu toate acestea, o strategie mai cuprinzătoare pentru dezvoltarea sectorului organic pare necesară, deoarece creșterea prelucrării și comercializarea produselor organice nu urmează aceeași tendință pozitivă, iar piața consumului de produse organice este acoperită în mare parte de companii care importă produse organice procesate', se arată în raport.
În ultimul deceniu, producția agricolă din România a înregistrat o creștere constantă, determinată în principal de produse precum porumbul și grâul. Pentru aceste două culturi, țara a reușit să reducă decalajul de randament față de media UE, în principal ca urmare a utilizării sporite a echipamentelor tehnice, în special în fermele mari, informează OCDE.
'Pe lângă schimbările climatice și biodiversitate, starea tehnică precară a infrastructurii de irigații din România reprezintă o provocare economică și de mediu. Irigațiile se bazează în mare măsură pe pomparea din Dunăre și din alte râuri, iar sistemele de irigații învechite duc la o eficiență hidraulică scăzută și la un cost ridicat al energiei electrice. Astfel de costuri ridicate ale apei pot fi suportate de marii fermieri comerciali, dar sunt prohibitive pentru micii fermieri. Deși nivelul apei extrase este în prezent sub pragul internațional de referință, schimbările climatice cresc cererea de apă. Strategia Națională pentru Reabilitarea și Extinderea infrastructurii de irigații își propune să crească suprafețele agricole irigate pentru a asigura condițiile necesare pentru valorificarea potențialului agricol al terenurilor productive supuse secetei, în special în sudul și estul României', se arată în raport.
În planul pentru perioada 2023-2027, Guvernul a alocat 400 de milioane de euro pentru modernizarea infrastructurii de irigații existente la nivelul fermelor și 85 de milioane de euro pentru înființarea de noi sisteme de irigații mici la nivel de fermă. Investițiile în irigații și adoptarea practicilor agriculturii de conservare sunt strategii importante de adaptare pentru sectorul agricol românesc.
'Deși Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a publicat numeroase documente strategice privind viitorul politicilor agricole ale țării și pașii necesari pentru îndplinira obiectivelor cheie, astfel de strategii nu au ghidat pe deplin opțiunile de politică ale țării. Alocarea resurselor financiare PAC (Politica Agricolă Comună) între diferitele instrumente se potrivește adesea cu media UE. Pentru România, având în vedere importanța sectorului său și natura unora dintre provocările cu care se confruntă, există posibilitatea de a profita de politicile flexibile ale UE pentru a implementa abordări mai strategice și mai îndrăznețe. Acest lucru ar consolida viziunea de ansamblu asupra sectorului și opțiunile de politică asociate. De exemplu, în ciuda necesității de a promova transferul de cunoștințe și inovarea, ponderea finanțării este foarte scăzută, iar sprijinul legat de producție, inclusiv pentru sectoarele nestrategice și cu emisii ridicate, reprezintă o pondere relativ mare din finanțare', susține OCDE.
Instituția apreciază că încă de la aderarea țării la Uniunea Europeană și adoptarea PAC creșterea competitivității și viabilității sectorului a fost o prioritate politică. Acest lucru se reflectă în alocarea resurselor financiare pentru politicile de dezvoltare rurală: peste 40% din bugetul respectiv pentru perioada 2007-2013 a fost alocat axei de competitivitate, iar PNDR 2014-2022 a dedicat fonduri semnificative investițiilor și dezvoltării afacerilor. Creșterea viabilității fermelor și reducerea disparităților dintre acestea sunt obiective cheie ale Planului Strategic PAC 2023-2027 al României (CSP).
România ar putea utiliza mai proactiv diversele intervenții și flexibilitatea disponibile în cadrul PAC pentru a-și adapta mai bine politica agricolă la nevoile socio-economice specifice ale sectorului său agricol. Acest lucru s-ar putea realiza prin realocarea unei părți din peste 60% din bugetul CSP pentru plăți directe, ai căror principali beneficiari sunt un număr mic de exploatații mari. Acest lucru indică o neconcordanță între obiectivele declarate și direcția actuală a sprijinului și consolidează dualitatea sistemului. De asemenea, România a alocat 12,3% din pachetul său de plăți directe pentru plăți cuplate, se arată în raport.
Chiar dacă România s-a numărat printre cele 11 state membre care au utilizat opțiunea de transfer de fonduri din plățile directe către dezvoltarea rurală în cadrul CSP 2023-27, în practică, aceasta a transferat doar 3% din bugetul inițial. Mai mult, alegerea de a nu aplica plafonarea și degresivitatea pentru plățile directe poate exacerba tendința de distribuție a sprijinului pentru venit către fermele mai mari. Această distribuție inegală poate avea, de asemenea, un impact negativ asupra obiectivelor CSP privind eforturile de modernizare a sectorului și competitivitatea acestuia. Ar trebui depuse eforturi pentru a direcționa în continuare sprijinul către fermele mici și mijlocii care sunt viabile din punct de vedere comercial, informează OCD. AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Dicu, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
VIDEO Uniunea Europeană și Indonezia au semnat un amplu acord comercial
Uniunea Europeană și Indonezia au semnat sâmbătă, la Bruxelles, un acord comercial menit să faciliteze accesul reciproc pe piețele celor două părți, transmite France Presse. La ceremonia de semnare au participat președinta Comisiei Europene, Ursula von der
GTA VI a stabilit un nou record de vânzări în prima zi de la lansare, 3,79 miliarde de dolari
Mult așteptatul joc video GTA VI, ultimul din seria de succes 'Grand Theft Auto', a generat vânzări de 3,79 miliarde de dolari în ziua lansării, un nou record în industria jocurilor video, transmite AFP. Este vorba de o sumă de aproape cinci ori mai mare decât cele aproximativ 800 de milioane de dolari pe care p
UPDATE Trump îndeamnă Nvidia să-i ofere lui Jense Huang o 'a doua șansă'
Președintele SUA, Donald Trump, a cerut vineri companiei Nvidia să-i acorde o 'a doua șansă' lui Jensen Huang, fostul șef al gigantului tehnologic american care a demisionat după un scandal și pe care consiliul de administrație al grupului nu intenționează, totuși, să îl reprimească, relatează AFP. Huang a demisionat pe fondul unui sc
Până în 2025 Arabia Saudită interzicea jocul video 'GTA', acum are o participație la dezvoltatorul jocului
'Grand Theft Auto', joc interzis în Arabia Saudită până anul trecut, este acum îmbrățișat atât de jucătorii din această țară, categorie din care face parte și prințul moștenitor Mohammed bin Salman, cât și de fondul suveran de investiții al țării, PIF, condus chiar de prințul moștenitor, transmite Reuters. În această
Impulsionate de companiile de tehnologie, emisiunile de obligațiuni în Europa au atins un nivel record de 2.000 de miliarde de euro
Emisiunile de obligațiuni în Europa au depășit, pentru prima dată într-un singur an, pragul de 2.000 de miliarde de euro, într-un context în care necesarul constant de finanțare al guvernelor se suprapune cu nevoile uriașe de capital generate de expansiunea inteligenței artificiale, transmite Bloomberg. Companiile din sectorul tehnologi
Stellantis își încetează investițiile în sporturile cu motor, susține Le Figaro
Grupul auto franco-italian Stellantis urmează să anunțe luni că își încetează investițiile în sporturile cu motor, a relatat vineri cotidianul francez Le Figaro, adăugând că Peugeot, una dintre mărcile grupului, se va retrage din cursele de anduranță, în timp ce Citroen și Opel vor ieși din cursele de Formula E, transmite Reuters.
Christine Lagarde (BCE): Atacurile cibernetice impulsionate de AI sunt cea mai mare îngrijorare a mea
Cea mai mare provocare pe termen scurt cu care se confruntă lumea financiară ar putea fi atacurile cibernetice, supraalimentate de agenții AI din ce în ce mai sofisticați, a afirmat vineri președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, transmite Reuters. Cei care declanșează atacurile sunt adesea anonim, sunt dificil de urmărit și, deseori, se b
BCE amplifică eforturile de a promova utilizarea internațională a euro (Christine Lagarde)
Banca Centrală Europeană va face mai accesibile liniile sale de swap valutar către alte țări, pentru a proteja zona euro de șocurile financiare externe și a consolida rolul global al monedei unice, a afirmat vineri președinta BCE, Christine Lagarde, transmite Reuters. În prezent, BCE are astfel de linii de swap cu marile bănci centrale,
Trump a cumpărat în septembrie acțiuni Nvidia în valoare de până la 265.000 de dolari
Președintele american Donald Trump a cumpărat acțiuni Nvidia în valoare de până la 265.000 de dolari și a vândut acțiuni în valoare de până la 15.000 de dolari în luna septembrie, cu câteva săptămâni înainte să apară informații despre legăturile lui Jensen Huang, pe atunci director general al Nvidia, cu o presupus
Conducerea Volkswagen cere înghețarea salariilor și mai multe ore de muncă
Volkswagen și-a expus cererile pentru viitoarele negocieri salariale, inclusiv o înghețare timp de doi ani a remunerațiilor, pregătindu-se de confruntarea cu sindicatele, care ar putea declanșa greve, transmit DPA și Reuters. Ca parte a eforturilor de reducere a costurilor, grupul german vrea să renunțe la bonusuri, fie sub formă de numerar, fie ca zile
Anthropic, evaluat la peste 2.000 miliarde de dolari în debutul la Bursa de la New York
Startup-ul american Anthropic a ajuns la o evaluare de peste 2.000 miliarde de dolari, după ce acțiunile au crescut în debutul lor la Bursa de la New York, investitorii grăbindu-se să dețină o participație în prima companie listată la bursă din domeniul tehnologiei de vârf AI, transmite Reuters. Fiind primul dezvoltator major de modele AI car
Bundesbank: Creșterea economiei germane va accelera, dar și inflația va crește
Creșterea economiei germane va accelera probabil în ultimul trimestru din 2026, dar și inflația este posibil să crească, în special după finalul anului, a estimat joi Banca Centrală a Germaniei (Bundesbank), transmite Reuters. După trei ani de stagnare, a treia mare economie mondială a înregistrat anul acesta un avans neașteptat de solid, pe
Ministrul Comerțului din Turcia cere UE să includă țara în reglementările 'Made in Europe'
Excluderea Turciei din reglementările 'Made in Europe' va aduce industriei auto europene mai multe prejudicii decât protecție, a declarat ministrul Comerțului, Omer Bolat, în condițiile în care firmele turcești se luptă pentru acces la viitoarele subvenții ale blocului comunitar, transmite Reuters. Comisia Europeană (CE) lucrează la n
BTA: Companiile germane intenționează să facă investiții majore în Bulgaria, în 2027 și 2028
Companiile germane își arată interesul față de noi investiții în Bulgaria, a anunțat miercuri Ministerul Economiei, Investițiilor și Industriei. Unele dintre acestea își extind deja capacitățile de producție, în timp ce altele au în plan proiecte de amploare în 2027 și 2028. Declarația vine în urma &icir
BCE: Expunerea băncilor din zona euro la centrele de date este relativ mică, dar crește
Expunerile de credit ale băncilor din zona euro la centrele de date este relativ mică, dar crește rapid, necesitând o atenție sporită din partea autorităților financiare de reglementare, a declarat joi Claudia Buch, președintele Consiliului de supraveghere al BCE, transmite Reuters. Investitorii din întreaga lume și-au revizuit așteptările optimist












