Cererea actuală de putere de calcul este mare, iar puterea de procesare disponibilă devine tot mai limitată, în timp ce prețul de închiriere al serverelor crește constant, pe fondul derulării conflictului din Orientul Mijlociu, reiese dintr-o analiză de specialitate, dată publicității marți de o platformă de tranzacționare și investiții.

Conform eToro, conflictul cu Iranul reprezintă, de asemenea, un șoc cu două tăișuri pentru Inteligența Artificială (AI), întrucât perturbă bazele fizice și financiare ale actualului boom al acesteia în domeniul comercial, accelerând însă în același timp adoptarea sistemelor de AI de către armate și servicii de informații.

'Deși situația actuală ar putea încetini adoptarea generală a AI, acest fenomen este de natură tranzitorie și depinde de durata conflictului și de amploarea daunelor aduse economiei globale. Cererea actuală de putere de calcul este mare, iar puterea de procesare disponibilă devine tot mai limitată, în timp ce prețul de închiriere al serverelor crește constant', susține analistul Bogdan Maioreanu.

Un raport recent al industriei de profil, realizat de CBRE, arată că rata generală de neocupare a centrelor de date din marile zone metropolitane cu o concentrare ridicată de infrastructură a scăzut la un minim record de 1,4% la sfârșitul anului 2025.

În același timp, prețul mediu cerut pentru puterea de calcul, într-un cluster de 250-500 kW din centrele de date, a crescut cu 6,6%, de la an la an, ajungând la un nivel record de 196,25 de dolari pe kW/lună, la sfârșitul anului trecut.

'Centrele de date AI sunt consumatori uriași de energie electrică. Atacurile asupra infrastructurii energetice din Golf și prețurile mai mari la petrol și gaze cresc costurile de operare și pot încetini extinderea centrelor de date și implementarea modelelor de AI. Se preconizează că Statele Unite, China și Europa vor rămâne cele mai mari regiuni în ceea ce privește cererea de energie electrică pentru centrele de date în următorii ani. Conform informațiilor de la sfârșitul anului 2024, principalul combustibil pentru producerea energiei electrice în Europa și Statele Unite este gazul natural, în timp ce în China este cărbunele. La un nivel mai detaliat, în Uniunea Europeană, principala sursă este de fapt energia nucleară, urmată de energia eoliană și apoi de gaz. În România, principala sursă este energia hidroelectrică, urmată de energia nucleară și gaz', explică specialistul.

Potrivit sursei citate, conflictul actual din Orientul Mijlociu a crescut prețul gazului natural în Europa cu peste 59%, în timp ce în SUA acesta rămâne neschimbat, având aproape același preț ca înainte de conflict.

'Un conflict prelungit în regiunea Golfului ar putea continua să crească prețurile gazelor naturale, adăugându-se la costurile de operare ale centrelor de date din alte regiuni. (...) ultimele evoluții evidențiază modul în care regiunea este expusă riscurilor legate de rachete și drone, ceea ce face ca unele locații să fie practic imposibil de asigurat, ceea ce forțează o regândire sau o relocare a centrelor spre locuri precum India, Asia de Sud-Est sau Europa de Nord. Iar acest lucru va dura, crescând presiunea asupra capacităților existente. În plus, și capacitățile actuale din zona Golfului sunt expuse riscului de a fi atacate. Autoritățile militare iraniene au desemnat în mod explicit marile companii americane de tehnologie și AI (de exemplu, Amazon, Microsoft, Palantir, Oracle, NVIDIA, OpenAI) ca ținte legitime, iar dronele au avariat deja facilitățile AWS ale Amazon din Emiratele Arabe Unite și Bahrain, provocând întreruperi ale serviciilor', subliniază Maioreanu.

În viziunea expertului, concentrarea sarcinilor de lucru ale AI în câteva cloud-uri de dimensiuni enorme le face vulnerabile la atacuri localizate, care pot provoca degradarea funcționării sau întreruperi ale serviciilor la nivel global.

'Deși toate acestea reprezintă riscuri pentru industria AI în ansamblu și pentru principalii săi actori, conflictul din Orientul Mijlociu accelerează dezvoltarea, instruirea și utilizarea inteligenței artificiale în scopuri militare. Conflictele armate ar putea fi conduse combinând forța umană și inteligența artificială, incluzând țintirea, supravegherea și sprijinul decizional bazate pe AI pentru operațiunile militare. Situația actuală încurajează investiții suplimentare în sisteme autonome, de recunoaștere, cibernetică și în instrumente de sprijin în luarea deciziilor bazate pe inteligența artificială, consolidând rolul acesteia ca tehnologie militară de bază. Și asta, chiar și în contextul în care boom-ul AI civil se confruntă cu obstacole macroeconomice și de infrastructură. Conflictul din Orientul Mijlociu, închiderea Strâmtorii Hormuz și riscurile pe care prețurile energiei le aduc inflației globale determină băncile centrale să mențină ratele dobânzilor la un nivel mai ridicat pentru o perioadă mai lungă de timp', este de părere analistul.

Pe de altă parte, sectorul creditelor private, care finanțează o mare parte din construcțiile de centre de date, se confruntă în prezent cu o presiune semnificativă, iar acest lucru ar putea reduce capitalul disponibil pentru infrastructura de AI și ar putea facilita amânarea sau anularea proiectelor de anvergură.

'În acest context, creșterea costurilor energetice și de capital, combinată cu primele de asigurare și de securitate, ar putea determina o creștere a costului pe token sau pe ciclul de antrenare a modelului, ceea ce poate comprima marjele și încetini lansarea celor mai avansate modele de AI. În ciuda tuturor acestor aspecte, situația este tranzitorie și va depinde de durata conflictului și de rapiditatea cu care economia globală își va reveni după încheierea acestuia. Până în prezent, ETF-ul care urmărește acțiunile Magnificent 7 a pierdut doar 5% de la începutul ostilităților, ceea ce poate semnala că piețele sunt doar ușor îngrijorate cu privire la perspectivele industriei', consideră Bogdan Maioreanu.

Cel mai recent raport Retail Investor Beat s-a bazat pe un sondaj realizat în rândul a 11.000 de investitori individuali din 13 țări de pe trei continente. Din acest total, câte o mie de respondenți au fost din Marea Britanie, SUA, Germania, Franța, Australia, Singapore, Italia și Spania, iar alți câte 600 de respondenți au provenit din Olanda, Danemarca, Polonia, România și Republica Cehă.

Sondajul a fost realizat în perioada 12 - 27 februarie 2026 de către compania de cercetare Opinium.

eToro este o platformă de tranzacționare și investiții, cu peste 40 de milioane de utilizatori înregistrați în 75 de țări. AGERPRES/(AS - editor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Adrian Dădârlat)