Miniștrii Energiei din Uniunea Europeană au apreciat că este necesară o coordonare mai puternică la stocarea gazelor, pentru evitarea majorărilor de preț, a anunțat marți ministrul cipriot al Energiei, Michael Damianos, transmite Reuters.

În cadrul reuniunii de urgență a miniștrilor de resort din țările membre UE, oficialii au convenit că aprovizionarea cu energie a Europei rămâne relativ protejată de impact războiului din Iran, a declarat Damianos.

Acesta a adăugat: ''Am convenit că măsurile naționale și la nivelul UE trebuie atent concepute, coordonate, orientate și adaptate situației actuale, în timp ce rămân pe deplin în concordanță cu obiectivele noastre pe termen lung''.

Comisarul european pentru energie, Dan Jorgensen, a afirmat că UE ia în considerare reluarea măsurilor de criză din domeniul energiei folosite în 2022, când Rusia a redus livrările de gaze, pentru a rezolva perturbările de pe piețele energiei provocate de războiul din Iran. Planurile includ propuneri de reducere a tarifelor de rețea și a taxelor pe electricitate.

''Nu știm cât va dura această criză. Și pentru că nu știm cât de profundă va fi, pregătim de asemenea diferite oportunități și posibilități care aduc cu cele folosite în timpul crizei din 2022'', a afirmat oficialul.

Jorgensen a avertizat că războiul din Iran va provoca probabil o perturbare prelungită pe piețele energiei. ''Nu va fi de scurtă durată, deoarece, chiar dacă mâine va fi pace, încă vor exista consecințe, deoarece infrastructura energetică în regiune a fost ruinată de război'', le-a spus el jurnaliștilor după reuniunea miniștrilor Energiei din Uniunea Europeană.

Dependența semnificativă a Europei de importurile de energie a lăsat continentul expus majorării prețurilor de la izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu. Iranul a blocat efectiv Strâmtoarea Ormuz, o cale navigabilă îngustă între Iran și Oman, întrerupând astfel o cincime din aprovizionarea mondială cu petrol și gaze naturale lichefiate, în cea mai gravă perturbare înregistrată până acum.

Prețurile gazelor în Europa au crescut cu peste 70% de când au început atacurile SUA și Israelului, în 28 februarie.

Aprovizionarea blocului comunitar cu țiței și gaze naturale nu a fost afectată direct de închiderea Strâmtoarii Ormuz, în condițiile în care Europa importă cea mai mare parte a acestor surse de energie de la furnizori din afara Orientului Mijlociu.

Jorgensen a declarat că Bruxelles-ul este în mod special îngrijorat pe termen scurt de aprovizionarea Europei cu produse petroliere, cum ar fi motorină și kerosen.

Ultimele livrări cu kerosen care au trecut prin Strâmtoarea Ormuz înaintea închiderii ei ar urma să ajungă în Europa în jur de 10 aprilie, a informat Benedict George, de la Argus Media.

''Nu există un risc real să rămânem fără kerosen'', a declarat George pentru Reuters, adăugând că stocurile țărilor din Europa pot acoperi cererea de kerosen pentru o perioadă de până la trei luni.

Totuși, stocurile ar putea scădea la un nivel la care s-ar putea înregistra penurie sau prețuri volatile, a avertizat acesta.

UE obține aproximativ 15% din kerosen de la furnizori din Orientul Mijlociu.

Într-o scrisoare trimisă miniștrilor Energiei și consultată de Reuters se arată că guvernele statelor membre ar trebui să evite orice măsuri care ar crește consumul de combustibil, ar limita comerțul cu produse petroliere sau ar descuraja producția rafinăriilor europene care procesează aceste produse. ''Statele membre sunt încurajate să amâne orice lucrări de întreținere a rafinăriilor care nu sunt urgente'', se adaugă în scrisoare. AGERPRES/(AS-redactor: Mihaela Dicu, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)