Comisia Europeană a adoptat miercuri o propunere legislativă pentru a crește cererea de tehnologii și produse cu emisii scăzute de dioxid de carbon, fabricate în Europa, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar.

Actul privind acceleratorul industrial (IAA) va stimula producția, va dezvolta întreprinderile și va crea locuri de muncă în UE, sprijinind în același timp adoptarea de către industrie a unor tehnologii mai curate și pregătite pentru viitor.

În conformitate cu recomandările din raportul Draghi, IAA introduce cerințe specifice și proporționale 'Made in EU' și/sau cu emisii scăzute de dioxid de carbon pentru achizițiile publice și schemele de sprijin public. Acestea se vor aplica anumitor sectoare strategice, în special în sectoarele oțelului, cimentului, aluminiului, automobilelor și tehnologiilor care contribuie la obiectivul zero emisii nete, stabilind în același timp un cadru care poate fi extins, după caz, la alte sectoare mari consumatoare de energie, cum ar fi substanțele chimice. Acest lucru va consolida capacitățile de producție europene și va stimula cererea de tehnologii și produse curate fabricate în Europa. Actul include cerința ca statele membre să instituie un proces unic de autorizare digitală pentru a accelera și a simplifica proiectele de producție, a precizat Comisia Europeană.

IAA urmărește să sporească crearea de valoare în UE, consolidând baza industrială în contextul creșterii concurenței neloiale la nivel mondial și al creșterii dependențelor de furnizorii din afara UE în sectoare strategice. Prin urmare, aceasta reprezintă o strategie de sprijinire a creșterii economice, a prosperității și a securității pe termen lung. În 2024, industria prelucrătoare a reprezentat 14,3% din PIB-ul UE și, prin urmare, joacă un rol vital în reziliența economică, în ciclul de viață al inovării și în structura socială a Europei. Actul stabilește un obiectiv de creștere a ponderii industriei prelucrătoare în PIB-ul UE la 20% până în 2035.

În același timp, UE rămâne una dintre cele mai deschise piețe din lume și se angajează să mențină această deschidere ca sursă esențială de putere economică și reziliență. Propunerea încurajează o mai mare reciprocitate în achizițiile publice, oferind un tratament egal țărilor care oferă întreprinderilor din UE acces la piețele lor, în conformitate cu raportul Draghi. Pentru alte intervenții publice, în special scheme și licitații publice, partenerii pot fi incluși în domeniul de aplicare al IAA dacă au un acord de liber schimb sau o uniune vamală cu UE, a informat Comisia Europeană.

Deși rămâne deschisă investițiilor străine directe, IAA stabilește condiții pentru investiții majore în sectoare strategice care depășesc 100 de milioane de euro, în care o singură țară terță controlează peste 40% din capacitatea de producție la nivel mondial. Astfel de investiții trebuie să creeze locuri de muncă de înaltă calitate, să stimuleze inovarea și creșterea economică și să genereze o valoare reală în UE prin transferul de tehnologie și de cunoștințe, precum și prin respectarea cerințelor privind conținutul local. De asemenea, acestea trebuie să garanteze un nivel minim de ocupare a forței de muncă la nivel european de 50%, asigurându-se că întreprinderile și cetățenii beneficiază, alături de investitori, de accesul la piața unică. În acest sens, IAA consolidează securitatea economică a UE și reziliența lanțului de aprovizionare, susține Executivul comunitar.

Actul privind acceleratorul industrial valorifică punctele forte ale pieței unice prin: sprijinirea piețelor-pilot pentru produsele 'Fabricate în UE' și pentru produsele cu emisii scăzute de dioxid de carbon, asigurarea faptului că investițiile străine directe aduc valoare UE, simplificarea autorizării și stimularea producției durabile.

IAA introduce preferințele privind 'fabricat în UE' și emisiile scăzute de dioxid de carbon în cadrul achizițiilor publice și al schemelor de sprijin public pentru a stimula cererea de produse industriale europene - ciment, aluminiu și tehnologii care contribuie la obiectivul zero emisii nete, cum ar fi bateriile, energia solară, eoliană, pompele de căldură și energia nucleară. În ceea ce privește oțelul, legea propune preferințe specifice privind emisiile scăzute de dioxid de carbon pentru a crea cerere pe piață. Această măsură va oferi investitorilor încredere și previzibilitate, stimulând inovarea și transformând oțelul curat într-o parte esențială a viitorului industrial al UE. Utilizarea strategică a fondurilor publice va sprijini investițiile în UE, consolidând astfel accesul la produse cu emisii scăzute de dioxid de carbon și protejând competitivitatea, a precizat Executivul comunitar.

UE rămâne o destinație de top pentru investițiile străine directe (ISD), găzduind aproape un sfert din stocul mondial de ISD în 2024. Pentru a se asigura că ISD consolidează lanțurile de aprovizionare ale UE, promovează transferul de tehnologie și sprijină crearea de locuri de muncă de calitate, IAA introduce condiții pentru investiții de peste 100 de milioane de euro în sectoare emergente, cum ar fi bateriile, vehiculele electrice, energia fotovoltaică și materiile prime critice.

Ca parte a agendei de simplificare a Comisiei, IAA raționalizează și digitalizează procedurile de autorizare pentru proiectele industriale. Aceasta include introducerea unui 'ghișeu unic' digital cu termene clare, precum și principiul aprobării tacite în etapele intermediare ale procesului de acordare a autorizațiilor pentru proiectele de decarbonizare mari consumatoare de energie, a informat Executivul comunitar.

IAA introduce zone de accelerare industrială concepute pentru a permite simbioza industrială și pentru a încuraja crearea de clustere de proiecte de producție curată. Crearea unor astfel de clustere va facilita investițiile esențiale în infrastructura energetică și va promova autorizațiile la nivel de zonă. Proiectele din aceste domenii vor beneficia de crearea de profiluri cu investitorii și de sprijin pentru dezvoltarea competențelor. AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Dicu, editor: Andreea Marinescu, editor online: Simona Aruştei)