Politicienii europeni trebuie să ofere mai multă claritate cu privire la cine ce ar trebui să facă pentru a consolida apărarea continentului, în caz contrar existând riscul irosirii banilor din cauza procesului decizional lent și a suprapunerii proiectelor, a declarat pentru Reuters o figură importantă care reprezintă companiile europene de apărare.

Țările europene s-au grăbit să majoreze cheltuielile pentru apărare după invazia rusească în Ucraina, iar președintele american Donald Trump a spus clar că europenii ar trebui să se aștepte la un sprijin mai mic din partea SUA prin intermediul NATO.

Alături de guvernele naționale și NATO, care de mult timp sunt principalii actori în elaborarea și finanțarea politicilor de apărare europene, entități ale Uniunii Europene, cum ar fi Comisia Europeană și Agenția Europeană de Apărare, s-au implicat din ce în ce mai mult în acest sector în ultimii ani. Multe dintre inițiativele lor urmăresc să umple lacunele din apărarea Europei, cum ar fi sistemele anti-drone, să reducă dependența de Statele Unite și să încurajeze achiziționarea comună de arme.

'Este un fel de supă a alfabetului cu tot felul de organizații care au un rol', a declarat Camille Grand, secretarul general al Asociației Industriilor din Domeniul Aerospațial, Securității și Apărării din Europa, într-un interviu pentru Reuters. 'Nu avem încă o guvernanță clară pentru toate acestea, pentru a defini cine ce face și cum se iau deciziile', a spus Gran la biroul din Bruxelles al organizației sale, care reprezintă peste 4.000 de companii din 21 de țări.

Printre inițiativele recente ale UE se numără Acțiunea de Securitate pentru Europa, o schemă de împrumuturi de 150 de miliarde de euro pentru cheltuieli de apărare, Programul Industrial European de Apărare pentru a stimula sectorul și o Foaie de parcurs pentru consolidarea capabilităților europene de apărare.

'Totul se reduce la a obține puțin mai multă claritate cu privire la cum guvernăm acest efort colectiv necesar pentru a livra capabilități mai rapid', a spus Grand. El a subliniat apărarea aeriană și antirachetă ca un domeniu care ar beneficia de mai multă claritate, deoarece au apărut proiecte și inițiative din partea diferitelor organisme pentru a proteja împotriva rachetelor, dronelor și a altor amenințări.

Unii oficiali europeni văd și ei că este nevoie de o intensificare a coordonării. Comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, a solicitat înființarea unui Consiliu European de Securitate, care ar putea include țări din afara UE, cum ar fi Marea Britanie, în unele decizii. Însă, șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, și-a exprimat scepticismul cu privire la această idee. 'Nu cred că o altă instituție va facilita cu adevărat lucrurile', a declarat Kallas marți la Bruxelles. AGERPRES/(AS-redactor: Constantin Balaban, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)