După recolte abundente, Europa se confruntă cu o criză de supraproducție de cartofi, care a dus la o scădere bruscă a prețurilor, fermierii fiind primii afectați, transmite AFP.

La mijlocul lunii ianuarie, o movilă a apărut în fața Adunării Naționale Franceze: 20 de tone de cartofi au fost aruncate acolo, în semn de protest. 'Ne costă mai puțin să le dăm acești cartofi parizienilor decât să-i depozităm aici', a explicat Denis Lavenant, venit din regiunea Yvelines.

În Belgia, fermierii au distribuit pliante și cartofi pe o autostradă din Flandra, denunțând scăderea prețurilor și o piață slăbită de acordurile de liber schimb adoptate de Uniunea Europeană.

Cum am ajuns aici? Sectorul european al cartofului se confruntă cu o adevărată provocare în acest an, principalul motiv fiind dezechilibrul dintre cerere și ofertă, potrivit lui Francois-Xavier Broutin, director de afaceri economice la Comitetului Național Interprofesional al Cartofilor din Franța, principalul exportator mondial.

De mai multe luni, rețeaua North-Western European Potato Growers (NEPG), care reunește cei patru principali producători europeni (Germania, Franța, Belgia și Țările de Jos), avertizează cu privire la riscurile supraproducției pe continent. În aceste țări, care reprezintă două treimi din producția europeană, volumele recoltate în 2025 se apropie de 30 de milioane de tone, o creștere de 10% față de anul precedent.

'Ceea ce este neobișnuit în acest sezon este că recolta este una abundentă în toate țările mari producătoare. Germania, principalul producător european, are cea mai bună recoltă din ultimii 25 de ani, iar Franța a înregistrat o creștere a suprafeței cultivate cu 10%', subliniază Broutin.

Cu toate acestea, în timp ce oferta creștea, cererea industrială slăbește.

Rețeaua NEPG sugerează mai multe motive: 'o contracție a pieței cartofilor prăjiți congelați' ca răspuns la creșterea tarifelor americane (care în cele din urmă au ajuns la 15%); 'un euro puternic față de dolar', care afectează exporturile europene; și o concurență sporită din partea 'produselor procesate din China, India, Egipt și Turcia'.

În ultimii doi ani, potrivit aceleiași surse, China și India, primii doi producători mondiali, și-au mărit exporturile de cartofi prăjiți congelați către țările vecine de zece ori, în timp ce UE a înregistrat o scădere a exporturilor sale, cu până la 6% pentru Belgia, principalul exportator mondial de cartofi prăjiți.

Pentru Francois-Xavier Broutin, această criză este fără îndoială una temporară, deoarece cererea globală continuă să crească. În Franța, în special, suprafețele au crescut prea rapid: aveam deja volumele de care vom avea nevoie în 2030 până în 2025. Recent, a fost inaugurată o facilitate de procesare lângă Dunkerque (nordul Franței), cu o capacitate inițială de 1.400 de tone de cartofi prăjiți pe zi, iar alte două sunt în construcție, în departamentele Somme și Nord.

Deși sectorul nu este amenințat pe termen lung, lovitura este severă pentru producători, care văd prețurile scăzând vertiginos.

Chiar dacă majoritatea volumelor achiziționate de industrie sunt contractate în avans (80% în Franța), ceea ce garantează fermierilor un preț negociat în avans, unii producători au fost puternic afectați de capriciile pieței libere.

La sfârșitul anului 2025, prețurile erau încă extrem de scăzute: între 0,50 și 4 euro pentru 100 kg, în funcție de țară, potrivit rețelei NEPG, care i-a întrebat direct pe fermierii europeni dacă sunt pregătiți să 'producă în timp ce pierd bani'.

Două luni mai târziu, pe măsură ce se apropie sezonul de plantare (martie-aprilie), numeroase semne îi determină pe fermieri să se gândească de două ori înainte de a aloca terenuri pentru cultivarea cartofilor.

În Franța, UNPT, principala asociație a producătorilor, denunță atât un declin al agriculturii contractuale, din cauza reticenței procesatorilor într-un context de supraproducție, cât și o scădere cu 25% a prețurilor contractuale.

Prețul unei tone de cartofi Fontane, unul dintre principalele soiuri cultivate, este estimat să fie în jur de 130 de euro în 2026, față de 180 de euro anul trecut, potrivit UNPT. Acest preț ar putea încuraja fermierii să reducă suprafețele cultivate. AGERPRES/(AS-redactor: Constantin Balaban, editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)