Madrid, 2 feb /Agerpres/ - În plantațiile de măslini și viile din Spania, senzorii și dronele finanțate de cel mai mare fond de redresare al Europei de după Planul Marshall colectează date despre sol pentru a le introduce în modelele de inteligență artificială, care vor ajuta fermierii să își gestioneze mai bine culturile, transmite Reuters.

Proiectul - decarbonizarea și digitalizarea unui sector economic cheie - este exact obiectivul Fondului Next Generation al Uniunii Europene, în valoare de 955 de miliarde de dolari, convenit în urmă cu șase ani și pentru care ultimele termenele de plată se apropie rapid.

Cu toate acestea, deficitul de competențe, birocrația laborioasă și finanțarea incertă pe termen lung înseamnă că pachetul istoric de stimulare - prezentat ca o 'șansă de a ieși mai puternic' - are probleme în a depăși blocajele care au frânat în mod repetat încercările Europei de transformare economică.

'Fondurile ne-au lăsat cu infrastructură de date, guvernanță comună și echipe capabile să opereze inteligența artificială la scară largă', a declarat Juan Francisco Delgado, coordonator al proiectului agricol. 'Ceea ce nu ne-au lăsat este un model de afaceri', a spus el, adăugând că echipa sa lucrează la un plan financiar pentru a dezvolta platforma de date, a actualiza hardware-ul și a angaja talente odată ce banii se termină.

Liderii UE, care s-au confruntat în 2020 cu o prăbușire fără precedent a PIB-ului din cauza pandemiei, au lansat fondul de redresare cu un obiectiv ambițios: salvarea economiei blocului comunitar prin reforme și investiții care ar putea stimula, de asemenea, digitalizarea și sustenabilitatea.

Peste 700 de miliarde de euro au fost puse la dispoziție sub formă de granturi și împrumuturi în 2021, deși această cifră a scăzut la 577 de miliarde după ce unele țări au decis să nu accepte o parte sau toate împrumuturile care le-au fost oferite.

După o jumătate de deceniu, un total de 182 de miliarde de euro în fonduri alocate nu au fost încă distribuite, conform calculelor Reuters pe baza cifrelor UE.

Comisia Europeană afirmă că fondul 'și-a îndeplinit atât obiectivele pe termen scurt, cât și pe termen lung, dar oficialii, întreprinderile și alte persoane intervievate de Reuters au declarat că rezultatul a fost mai diferențiat.

Există un consens general că fondul a amortizat impactul pandemiei. De asemenea, a rupt un tabu de mult timp privind împrumuturile comune, care între timp s-au consolidat, ca parte a setului de instrumente al factorilor de decizie europeni.

Cerințele pentru accesarea fondurilor, de la reforma muncii în Franța și Spania la autorizații simplificate pentru energie regenerabilă în Italia, Grecia și Portugalia și îmbunătățiri ale securității cibernetice în Slovacia și România, ar putea totuși să genereze stimulente pe termen lung pentru productivitate și creștere. Însă implementarea acestor reforme și cheltuirea banilor au durat mai mult decât se spera, atenuând orice accelerare rapidă a creșterii, care a rămas lentă în întregul bloc, comparativ cu SUA sau China.

Marco Leonardi, profesor de economie și înalt funcționar guvernamental sub foștii premieri italieni Giuseppe Conte și Mario Draghi, a declarat că cele șase revizuiri ale planului său de 194 de miliarde de euro, dintre care una a durat aproape un an pentru negociere, explică o mare parte din întârzierea cheltuielilor.

'Revizuirea din 2023 a fost dezastruoasă', a spus el. 'Giorgia Meloni a retras miliarde de la autoritățile locale pentru a finanța peste 6 miliarde de euro în credite fiscale pentru companiile care investesc în echipamente de economisire a energiei, doar pentru ca acestea să se chinuie să solicite creditele din cauza birocrației greoaie', a spus Leonardi.

Politicienii de opoziție din Spania și Italia - care au alocat împreună peste jumătate din fondurile disponibile - au criticat cheltuirea unei părți din bani pe proiecte cosmetice, cum ar fi indicatoare pentru trasee de drumeție sau retușuri de vopsea în centrele turistice.

'Italia este plină de orașe și sate cu piețe, gări, piste de biciclete și chiar cimitire construite sau renovate folosind fonduri UE', a declarat Luigi Marattin, profesor de economie și liderul partidului de opoziție liberal-democrat italian.

Dorința de a distribui fondurile în mod egal și echitabil uneori a redus impactul acestora, a scris grupul de experți spaniol FUNCAS. Deși puțin peste 40% din banii alocați Spaniei au fost direcționați către întreprinderi mici și mijlocii, cererile complexe și consumatoare de timp au descurajat multe întreprinderi mici să solicite fonduri, a declarat Juan Manuel Martinez, directorul asociației de transport din Spania (AET).

Țările au termen până la 31 august pentru a implementa reformele și până la 30 septembrie pentru a face ultimele cereri de plată.

Spania a renunțat în decembrie la peste 60 de miliarde de euro în împrumuturi alocate, recunoscând că nu a putut îndeplini la timp unele dintre etapele necesare din cauza constrângerilor pe lanțul de aprovizionare și a dificultăților tehnice neașteptate.

În Italia, care până în decembrie anul trecut cheltuise 110 miliarde de euro din fondurile care i-au fost alocate, parlamentarii și economiștii sunt îngrijorați că cheltuielile de investiții s-ar putea prăbuși odată ce banii se vor epuiza, slăbind economia deja lentă a țării. Ministrul Economiei, Giancarlo Giorgetti, a declarat în repetate rânduri că Italia va înlocui fondurile de redresare cu alte cheltuieli în cadrul bugetului, fără a oferi detalii.

Într-o mișcare care prelungește efectiv calendarul cheltuielilor, Spania a primit aprobarea Comisiei pentru a utiliza 10,5 miliarde din împrumuturile sale din fondul de redresare ca și capital pentru o finanțare garantată de stat în valoare de 60 de miliarde de euro, sperând că va mobiliza miliarde suplimentare în investiții private. Italia a obținut, de asemenea, aprobarea UE pentru a cheltui 23,5 miliarde de euro după 2026.

Astfel de prelungiri, permițând țărilor să aibă mai mult timp să cheltuiască banii, sunt înțelepte, a declarat Carsten Brzeski, economist la ING. 'O modalitate ușoară de a ne asigura că banii ajung în economie ar fi prelungirea programelor cu 1-2 ani. De ce să nu permitem țărilor să se abată de la regulile fiscale dacă implementează reforme structurale care aduc o ușurare finanțelor publice pe termen lung?', a spus Brzeski. AGERPRES/(AS-redactor: Constantin Balaban, editor: Andreea Marinescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)