Șapte din țările care au avut anul trecut cele mai bune performanțe economice au fost state membre UE, deci Europa ar trebui să înceteze să se mai subaprecieze, a afirmat directorul general al Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva, într-un interviu acordat site-ului Politico, adăugând că pesimismul este inadecvat.

Europa nu este sortită unui declin inexorabil și de fapt are o evoluție mai bună decât realizează cei mai mulți oameni, a declarat oficialul FMI.

O mare parte din bula decizională de la Bruxelles este cuprinsă de disperare de când slăbiciunea blocului comunitar a fost expusă în timpul recentei confruntări cu SUA legate de Groenlanda. Deși, în cele din urmă, președintele Donald Trump a renunțat, răspunsul militar al Europei - trimiterea simbolică a unor soldați pe insula din Atlanticul de Nord - subliniază că, dacă Casa Albă ar fi intenționat cu adevărat să cucerească Groenlanda, europenii n-ar fi avut altă opțiune decât să accepte.

Dar în interviul acordat Politico, Georgieva susține că pesimismul este inadecvat. În lista scurtă de la finalul anului cu cele mai performante economii mondiale, realizată de The Economist, a observat șeful FMI că în top 10 sunt incluse șapte state membre UE, prima fiind Portugalia. Economia iberică a înregistrat în ultimii ani un ritm solid de creștere în timp ce își achită cu ușurință datoria. Aceasta este realitatea și ar trebui celebrată. ''Europenii - suntem oameni modești, nu ne lăudăm'', a spus Georgieva, amintind cum a reacționat un coleg din SUA care a făcut ceva mai puțin important. ''El a spus: 'Oh, să ne uităm la asta, sunt grozav, sunt fantastic''', a povestit Georgieva, adăugând: ''În Europa faci ceva important și spui: 'nu-i prea rău'. În lumea în care suntem acum, trebuie să te lauzi puțin, să radiezi încredere''.

Chiar înainte de disputa referitoare la Groenlanda, un anumit tip de disperare se vedea în rândul factorilor europeni de decizie. Fostul președinte al Băncii Centrale Europene Mario Draghi avertizase că blocul comunitar se va confrunta ''cu o agonie lentă'' dacă nu se va reforma.

Georgieva a admis modul agresiv în care funcționează acum țările. Într-un recent discurs a recunoscut că lumea devine ''multipolară'' - un cod pentru o nouă eră de busculadă în rândul blocurilor geopolitice, care înlocuiește dominația unilaterală a Americii. Această configurație lasă puțină marjă de manevră organizațiilor multilaterale, inclusiv FMI.

''Factorii geopolitici joacă un rol din ce în ce mai mare în definirea economiei mondiale. În cazul Groenlandei, faptul că aliații găsesc mai dificil să păstreze sensul scopului comun este o modificare semnificativă'', a apreciat Georgieva, dar a insistat că ''destinul Europei este în mâinile europenilor''.

Cele mai recente sfaturi ale FMI pentru reformarea economiei UE sunt similare cu cele ale lui Draghi, cuprinse în raportul privind competitivitatea din 2024. Ele includ consolidarea pieței unice, reducerea reglementărilor aplicabile afacerilor, integrarea pieței fragmentate a energiei de pe continent și a sistemelor financiare.

''Este primordial ca UE să meargă înainte cu reformele. Puneți-vă casa în ordine'', susține șeful FMI.

Trei din economiile de pe lista The Economist - Irlanda, Portugalia și Grecia - au fost sub supervizarea FMI în perioada de vârf a crizei din zona euro. Ele au fost nevoite să adopte măsuri dureroase de ajustare, cum ar fi programele de reforme structurale, care includ majorări de taxe și reduceri brutale în serviciile publice. În cazul Greciei, aceste reforme structurale au dus la majorarea semnificativă a ratei șomajului și a nivelului sărăciei, PIB-ul per capita încă nu a revenit la nivelul de dinaintea crizei.

Dar, a explicat Georgieva, actualul lor succes este dovada că țările, ca și UE în ansamblu, pot schimba traiectoriile lor economice.

Întrebată dacă Europa ar trebui să ia în considerare măsuri de retorsiune în cazul agresiunii SUA, prin vânzări de active, cum ar fi obligațiuni guvernamentale, o sugestie inclusă într-o recentă analiză a Deutsche Bank, oficialul a cerut prudență: ''Aș spune că funcționarea lină a sistemului monetar internațional este utilă pentru toate țările. Perturbarea ar aduce efecte negative''.

Șeful bulgar al instituției cu sediul la Washington a sprijinit, totuși, ideea extinderii datoriei comune a UE - o propunere susținută și de Draghi, dar privită cu suspiciune de țările ''frugale'' (care aplică politici bugetare stricte, disciplinate și prudente), precum Germania și Ț˜ările de Jos. AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Dicu, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)