Klaas Knot, care anterior a condus Banca Centrală din Țările de Jos, este văzut ca având șanse ridicate pentru a-i succeda președintelui Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, conform unui sondaj în rândul economiștilor realizat de Bloomberg, a relatat joi publicația NL Times.

Dacă va fi numit, va fi doar al doilea olandez care va prelua conducerea BCE, după primul președinte, Wim Duisenberg.

Klaas Knot a demisionat din funcția de președinte al Băncii Centrale din Țările de Jos anul trecut, după un mandat de 14 ani, care a inclus și un loc în Consiliul guvernatorilor BCE. În topul posibililor succesori, el este urmat de spaniolul Pablo Hernández de Cos, care conduce acum Banca Reglementelor Internaționale (BIS), și de președintele Bundesbank, Joachim Nagel.

Chiar dacă este în frunte, Klaas Knot nu este văzut de economiști drept cea mai puternică alegere. În schimb, ei o consideră pe Isabel Schnabel, economistă din Germania, și membră a consiliului director de la BCE, cel mai bun candidat pentru a prelua funcția de la Christine Lagarde, al cărei mandat se încheie în octombrie 2027.

Speculațiile privind succesorul lui Lagarde au sporit în ultimele luni, cele mai mari șanse având Knot și De Cos. Ambii au reputații solide și au fost lăudați în mod public de Lagarde. Ea a vorbit în mod pozitiv și despre Isabel Schnabel, luna trecută declarând că 'sunt mulți candidați foarte buni', iar Schnabel este printre ei.

Pe lângă favoriți, sunt amintiți și François Villeroy de Galhau, care conduce Banca Centrală a Franței, și Fabio Panetta, guvernatorul Băncii Centrale a Italiei.

Un alt potențial candidat este Olli Rehn din Finlanda, care anterior a fost pe locul doi în cursa pentru funcția de vicepreședinte al Băncii Centrale Europene. Studiul economiștilor vine după ce luni miniștrii de Finanțe din zona euro (Eurogrupul) l-au nominalizat pe croatul Boris Vujcic pentru funcția de vicepreședinte al Băncii Centrale Europene, acesta urmând să devină prima persoană din fostul Est comunist care câștigă un loc în consiliul celei mai importante instituții financiare a blocului.

Având asigurat sprijinul celor 21 de miniștrii de Finanțe din zona euro, Vujcic ar urma să preia la 1 iunie funcția de la spaniolul Luis de Guindos, devenind numărul doi după președintele BCE, Christine Lagarde, într-un moment relativ calm, când rata inflației se situează în jurul țintei BCE iar pe agendă nu se află modificarea dobânzilor.

Decizia oferă de asemenea uneia din cele mai mici economii din UE șansa de a prelua o funcție de top în cadrul BCE, fapt destul de rar pentru o instituție dominată de primele patru națiuni ale blocului de la înființarea sa, cu mai mult de un sfert de secol în urmă.

Dar analiștii spun că funcția de vicepreședinte BCE nu este printre cele mai râvnite, iar principalele puteri europene nici măcar nu au concurat, concentrându-se pe marile funcții ce vor fi disponibile anul viitor.

Nominalizarea viitorului vicepreședinte al BCE marchează începutul unui proces de doi ani pentru înlocuirea celei mai mari părți a Comitetului executiv al Băncii Centrale Europene, inclusiv a președintei Christine Lagarde în 2027. Tot anul viitor va fi numit economistul șef al Băncii Centrale Europene și șeful operațiunilor de piață, ceea ce ar urma să stârnească interesul mai multor țări, apreciază analiștii.

Cei șase membri ai Comitetului executiv al BCE, numiți de liderii UE, au fost în principal bărbați din patru state membre importante ale zonei euro, respectiv din Franța, Germania, Italia și Spania. Fostele state comuniste din estul Europei, care reprezintă o treime din bloc, nu au deținut niciodată un loc.

Cei șase supervizează operațiunile zilnice ale BCE. AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Dicu, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)