România și Republica Moldova își intensifică cooperarea în domeniul infrastructurii de transport, cu accent pe accelerarea proiectelor comune menite să consolideze conectivitatea dintre cele două țări, informează un comunicat al Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale al Republicii Moldova.

Subiectul a fost discutat luni în cadrul unei întrevederi dintre viceprim-ministrul și ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale al Republicii Moldova, Vladimir Bolea, și secretarul de stat din cadrul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii din România, Irinel Ionel Scrioșteanu.

'În ultimii ani am reușit să construim o deschidere constantă și reală în relațiile moldo-române în domeniul infrastructurii. În următorii ani ne dorim să transformăm această deschidere în proiecte concrete, cu rezultate vizibile pentru oameni și pentru economie. Obiectivul nostru este să integrăm pe deplin Republica Moldova în coridoarele de transport europene și să stimulăm astfel exporturile și dezvoltarea economică a țării', a declarat Vladimir Bolea, citat în comunicat.

La discuții au participat și secretarii de stat din ministerul moldovean al Infrastructurii, Mircea Păscăluță și Nicolai Mîndra.

Oficialii au analizat principalele direcții de colaborare pentru anul curent, cu obiectivul de a accelera implementarea proiectelor comune de infrastructură rutieră și feroviară și de a crea condiții mai bune pentru circulația mărfurilor și a pasagerilor între România și Republica Moldova.

În domeniul feroviar, discuțiile au vizat deschiderea circulației pe tronsonul Cantemir-Fălciu, precum și pregătirea redeschiderii liniei Cahul-Galați, situată pe malul Prutului și destinată în principal transportului de marfă. Totodată, a fost analizată posibilitatea lansării unui tren de călători pe ruta Cahul-Galați, care ar contribui la creșterea accesibilității regiunii de sud a Republicii Moldova la rețeaua feroviară din România.

De asemenea, a fost abordată demararea lucrărilor la prima porțiune de cale ferată electrificată pe segmentul Iași-Ungheni, precum și sprijinul oferit de autoritățile române pentru elaborarea studiului de fezabilitate privind construcția liniei feroviare cu ecartament european între Ungheni și Chișinău. În acest context, a fost menționată și reforma structurală a Căii Ferate din Moldova (CFM), care urmează să fie divizată în două entități distincte, în vederea eficientizării activității și atragerii de investiții strategice.

În ceea ce privește infrastructura rutieră, oficialii au discutat despre avansarea lucrărilor la Podul de la Ungheni-Ungheni, primul pod peste râul Prut construit la nivel de autostradă între cele două state, precum și despre darea acestuia în exploatare în toamna anului 2026. Totodată, a fost abordată dezvoltarea infrastructurii de frontieră, cu accent pe o strategie comună de modernizare a punctelor de trecere a frontierei și a infrastructurii de transport conexe, pentru fluidizarea traficului și reducerea timpilor de așteptare.

Pe segmentul transportului fluvial, părțile au discutat intensificarea cooperării pentru adâncirea șenalului navigabil al râului Prut, în vederea relansării transportului fluvial de marfă și valorificării potențialului logistic al regiunilor riverane.

Discuțiile au vizat, de asemenea, sprijinul acordat de România pentru integrarea Republicii Moldova în inițiative europene de finanțare și securizare a infrastructurii de transport, inclusiv prin instrumentul 'Acțiunea pentru securitatea Europei' (SAFE), care vizează facilitarea conexiunilor Republicii Moldova cu spațiul european și consolidarea conectivității regionale.AGERPRES/(AS - editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)