Agenția de evaluare financiar Moody's a retrogradat luni seară ratingul orașului Budapesta în zona investițiilor speculative, invocând un 'risc crescut de incapacitate de plată', pe fondul tensiunilor dintre primarul ecologist și guvernul naționalist al lui Viktor Orban, transmite AFP.

Ratingul capitalei ungare a fost retrogradat de la 'Baa3', până la 'Ba1'. În urma acestei decizii, Budapesta a trecut de la un oraș care este considerat unul care are o 'capacitate acceptabilă de a-și rambursa obligațiile pe termen scurt' la unul care prezintă un risc de credit 'semnificativ'.

'Această decizie vine ca urmare a dezvăluirii poziției de lichiditate a Budapestei, care evidențiază îngrijorări cu privire la capacitatea orașului de a-și îndeplini toate obligațiile până la 31 decembrie 2025', a explicat Moody's într-un comunicat, adăugând că a plasat ratingul Budapestei sub revizuire din cauza 'relațiilor tensionate cu guvernul central'.

Acest anunț, pe care guvernul nu l-a comentat încă, vine cu doar câteva luni înainte de alegerile parlamentare care se anunță dificile pentru Orban, sondajele arătând că partidul de opoziție Tisza este în frunte.

Într-o postare pe Facebook, primarul Budapestei, Gergely Karacsony, a dat vina pe guvern pentru retrogradare, acuzând 'politicile fiscale nesăbuite' care împing 'capitala națiunii spre faliment'. În replică, partidul Fidesz al lui Orban susține că dificultățile financiare ale capitalei sunt legate de 'cheltuielile iresponsabile' ale primarului.

Confruntările dintre primăria din Budapesta și guvern au început când opoziția a câștigat alegerile municipale din 2019, iar Karacsony a fost ales primar. De atunci, Consiliul Local al capitalei a denunțat guvernul Orban pentru confiscarea fondurilor municipale, o practică care, susține consiliul local, limitează din ce în ce mai mult autonomia orașului.

Principalul punct al acestor conflicte este 'contribuția de solidaritate' către guvern, introdusă în timpul pandemiei de COVID-19, pe care guvernul Orban o folosește pentru a justifica reținerile și confiscările. Aceste contribuții au crescut de aproape nouă ori de la alegerea lui Karacsony în 2019 și se preconizează că vor reprezenta aproximativ o cincime din veniturile capitalei până în 2025. Budapesta a depus mai multe contestații în justiție în ultimii ani, argumentând că această taxă este neconstituțională. Guvernul o justifică explicând că trebuie să redistribuie fonduri de la orașele mai bogate către municipalitățile mai sărace.

La mijlocul lunii decembrie, Parlamentul a adoptat o lege care ar putea obliga Budapesta să împrumute bani în condiții neclare. Legea impune, de asemenea, primarului să prezinte diverse documente financiare și să implementeze reforme în termen de șase luni, sub amenințarea unei pedepse de doi ani de închisoare. AGERPRES/(AS-redactor: Constantin Balaban, editor: Mariana Nica, editor online: Ady Ivaşcu)