Comisia Europeană a adoptat marți o modificare a Orientărilor privind anumite măsuri de ajutor de stat acordate în contextul sistemului de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră după 2021 ('Orientările privind ajutoarele de stat acordate în cadrul ETS'), se arată într-un comunicat al Executivului comunitar.

Astfel cum s-a anunțat în Planul de acțiune pentru industria chimică europeană, modificarea abordează riscul sporit de relocare a emisiilor de dioxid de carbon pentru o serie suplimentară de sectoare mari consumatoare de energie ca urmare a creșterii susținute, din ultimii ani, a costurilor emisiilor în cadrul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS). Includerea unor sectoare suplimentare va îmbunătăți competitivitatea industriei UE, stimulând în același timp decarbonizarea acestora.

Orientările privind ajutoarele de stat acordate în cadrul ETS vizează reducerea riscului de 'relocare a emisiilor de dioxid de carbon', care apare atunci când întreprinderile își relocalizează producția în țări din afara UE cu restricții mai slabe în materie de emisii sau atunci când produsele fabricate în UE sunt înlocuite cu importuri cu o intensitate mai mare a emisiilor de dioxid de carbon.

'Acest lucru duce la scăderea activității economice în UE și nu reduce emisiile de gaze cu efect de seră la nivel mondial. Orientările privind ajutoarele de stat acordate în cadrul ETS permit statelor membre să acorde sectoarelor expuse unui risc real de relocare a emisiilor de dioxid de carbon compensații pentru o parte din prețurile ridicate ale energiei electrice rezultate din efectul prețurilor carbonului asupra costurilor de producere a energiei electrice (așa-numitele 'costuri ale emisiilor indirecte')', se precizează în comunicat.

Creșterea susținută a costurilor emisiilor de la adoptarea, în 2020, a Orientărilor privind ajutoarele de stat acordate în cadrul ETS a sporit semnificativ riscul de relocare a emisiilor de dioxid de carbon pentru sectoarele care sunt expuse concurenței internaționale, dar care, la momentul respectiv, nu au fost considerate ca fiind expuse unui risc real. În acest context, este important să se asigure că mecanismul de compensare indirectă legat de ETS rămâne echitabil și eficient, prin menținerea unei protecții eficace pentru anumite sectoare împotriva relocării emisiilor de dioxid de carbon, păstrându-se totodată stimulentele oferite acestora pentru a investi în decarbonizare.

Pentru a se asigura condiții de concurență echitabile, în Orientările privind ajutoarele de stat acordate în cadrul ETS se stabilesc condițiile în care ajutoarele acordate în temeiul acestor orientări pot fi cumulate cu ajutoare acordate prin intermediul altor măsuri. Mai precis, o astfel de cumulare nu trebuie să ducă la depășirea intensității maxime a ajutorului sau la depășirea cuantumului maxim aplicabil ajutorului în temeiul Orientărilor privind ajutoarele de stat acordate în cadrul ETS.

În acest context, Comisia a adoptat următoarele modificări ale Orientărilor actuale privind ajutoarele de stat acordate în cadrul ETS: includerea pe lista sectoarelor industriale eligibile pentru compensare a 20 de noi sectoare și a două noi subsectoare (printre acestea se numără fabricarea de produse chimice organice și anumite activități din sectoarele ceramicii, sticlei și bateriilor), o creștere a intensității ajutorului de la 75% la 80% pentru sectoarele care erau deja eligibile înainte de modificare, pentru a face față riscului lor crescut de relocare a emisiilor de dioxid de carbon.

În plus, există opțiunea ca statele membre să notifice sectoare sau subsectoare care nu sunt incluse în lista modificată a sectoarelor eligibile, dacă pot demonstra că acestea sunt expuse unui risc real de relocare a emisiilor de dioxid de carbon și sunt cerințe ca marii beneficiari să contribuie la tranziția verde, printre altele prin investirea unei părți din ajutor în proiecte care să contribuie la reducerea costurilor sistemului de energie electrică.

S-au actualizat, de asemenea, pe baza celor mai recente date disponibile, factorii de emisie de CO2 și zonele geografice pentru perioada 2026-2030. Factorii de emisie de CO2 reflectă conținutul de emisii de CO2 al combustibililor fosili utilizați pentru producția de energie electrică într-o anumită zonă geografică și sunt utilizați pentru a determina cuantumul compensației. Modificarea permite statelor membre să aplice o tranziție treptată din 2026 până în 2030 în cazul în care scăderea factorului maxim regional de emisie de CO2 aplicabil în comparație cu factorul anterior pentru perioada 2021-2025 este deosebit de mare.AGERPRES/(AS-redactor: Mihaela Dicu, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)