După un an 2025 excepțional, investitorii se așteaptă ca acțiunile băncilor europene să continue să crească în 2026, susținute de câștigurile solide și, extrem de important, de reducerile de costuri realizate cu ajutorul inteligenței artificiale, se arată într-o analiză a Reuters.

În condițiile în care temerile privind recesiunea și reducerile de dobânzi de către Banca Centrală Europeană (BCE) s-au atenuat, investitorii au devenit și mai încrezători în evoluția băncilor europene, îmbunătățindu-și așteptările privind acest sector, în pofida unui context dificil.

Între timp, AI este noua forță care-i atrage pe investitori către creditorii europeni, parțial pentru că lipsa companiilor tehnologice în regiune i-a forțat pe mulți să-i caute pe beneficiarii AI pe piețele din economiile tradiționale.

Băncile au început să folosească AI pentru a-și îmbunătăți eficiența operațională și pentru a detecta fraudele, precum și pentru reducerea costurilor cu forța de muncă.

'Băncile europene ar putea fi un beneficiar real al AI. O mulțime de cazuri legate de AI se concentrează pe majorarea veniturilor, dar știm, de asemenea, că, atunci când vine vorba de AI, există un beneficiar de pe urma reducerilor de costuri', a apreciat Helen Jewell, director în cadrul BlackRock, cel mai mare administrator global de active, cu aproximativ 12.000 miliarde de dolari aflate în gestionare.

Și analiștii UBS spun că văd AI ca o sursă cheie pentru potențiala creștere a acțiunilor băncilor europene și a câștigurilor lor pe termen lung.

Dar există și riscuri legate de bula AI, se arată în analiza Reuters.

Pierre-Olivier Gourinchas, economistul șef al Fondului Monetar Internațional (FMI), avertiza recent că expansiunea investițiilor din SUA în inteligența artificială (AI) ar putea fi urmată de fluctuații semnificative, așa cum s-a întâmplat în timpul bulei tehnologice (dot-com), dar este mai puțin probabil să fie un eveniment sistemic care să ducă la prăbușirea economiei americane sau mondiale.

Există multe asemănări între bula cauzată de speculațiile excesive ale companiilor legate de internet la sfârșitul anilor 1990 și actualul boom AI, ambele perioade ducând la noi recorduri pe segmentul de capitalizare bursieră și câștiguri de capital, alimentând consumul și sporind presiunile inflaționiste, a declarat Gourinchas.

Dar riscurile nu sunt legate doar de AI.

BCE a avertizat că băncile din zona euro se confruntă cu riscul unor șocuri 'fără precedent', inclusiv tensiunile geopolitice, modificarea politicilor comerciale, crizele legate de climă.

Creditorii europeni cu expunere la SUA ar trebui să-și extindă nivelul lichidităților și al rezervelor suplimentare de capital (buffers) în cazul în care dolarul este sub presiune, se arată în recentul raport de stabilitate financiară (FSR) al Băncii Centrale Europene.

BCE a avertizat băncile din zona euro să urmărească expunerea lor la dolar, pe fondul temerilor privind problemele de lichiditate în cazul unui șoc pe piața americană. De asemenea, stabilitatea financiară în zona euro ar putea fi afectată de evaluările ridicate de pe burse, de datoria mare, de taxele vamale și de ascensiunea stablecoins.

Temerile privind un eveniment destabilizator asupra dolarului au crescut după introducerea taxelor vamale de către președintele Donald Trump și în urma dezacordurilor publice dintre el și Rezerva Federală a SUA (Fed).

Până acum, investitorii sunt atrași de acțiunile băncilor. Anul acesta, titlurile Societe Generale (Franța) au crescut cu aproximativ 140%, ale Commerzbank (Germania) cu aproximativ 125%, iar ale Barclays (Marea Britanie) cu aproape 70%. Alți creditori cu creșteri importante pe piețele bursiere sunt Banco Santander, BBVA și CaixaBank (Spania) ABN Amro (Țările de Jos), Deutsche Bank (Germania) și Bank of Ireland (Irlanda).

Indicele acțiunilor băncilor europene EURO STOXX înregistrează un avans de peste 60%, pe lângă expansiunea de 25% din 2024, de peste patru ori mai mult decât indicele pan european. Indicele EURO STOXX este în grafic pentru a atinge cel mai ridicat nivel începând din 1997.

De asemenea, investitorii văd acțiunile băncilor ca fiind relativ ieftine, mai ales comparativ cu titlurile creditorilor din SUA.

Analiștii de la Goldman Sachs se așteaptă la o rată de creștere anuală compusă de doar 1% a costurilor între 2025 și 2027, iar cei de la compania de consultanță McKinsey estimează că AI ar putea aduce valoare suplimentară industriei bancare globale de 340 miliarde de dolari pe an, și un declin al costurilor operaționale de 20%.

Chiar dacă e nevoie de ani de zile pentru implementarea completă a reducerilor de costuri cu AI, schimbarea va duce la creșterea acțiunilor băncilor, conform analiștilor de la UBS.

Creșterea creditării bancare către firmele din zona euro este aproape de cel mai ridicat nivel de la mijlocul lui 2023, conform datelor BCE. În octombrie, creditarea către companii a crescut cu 2,9%, similar cu nivelul din septembrie și ușor sub avansul de 3% din august. De asemenea, creditarea către gospodării a accelerat la 2,8%, cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani și jumătate.

Helen Jewell de la BlackRock se așteaptă ca în următorii trei ani băncile europene să returneze acționarilor 20-25% din valoarea de piață, sub formă de dividende și răscumpărări de acțiuni.

Preluarea Mediobanca de către Monte dei Paschi di Siena a fost una dintre cele mai mari tranzacții din sectorul bancar anul acesta, transformând industria bancară italiană. Alte tranzacții ar putea fi anunțate în curând.

'Vedem reziliența economică a Europei și aceasta înseamnă că, chiar dacă vor mai existe reduceri de dobânzi, această reziliență economică ... va fi bună pentru băncile europene', a explicat Jewell.

În plus, evoluția creditorilor europeni în 2026 ar putea fi stimulată după ce luna aceasta Banca Centrală Europeană a propus simplificarea regulilor pentru instituțiile financiare din regiune în ideea de a le ajuta să concureze la nivel internațional, dar a insistat că această mișcare nu va slăbi barierele menite să prevină crizele.

Europa a fost sub presiune pentru a relaxa o rețea complexă de reglementări din cauza temerilor că băncile sale vor rămâne și mai mult în urma rivalilor americani deja dominanți, în timp ce administrația Trump încearcă să reducă reglementările din cea mai mare economie a lumii.

O propunere cheie este simplificarea regulilor actuale care guvernează cerințele de capital ale băncilor, care au fost introduse în urma crizei financiare globale din 2008-2009. Aceasta ar implica fuzionarea mai multor tipuri de amortizoare de capital pe care băncile trebuie să le dețină în prezent, reducându-le la doar două. Regulile pentru băncile mai mici ar urma să fie relaxate 'într-un mod prudent', conform ideilor prezentate de banca centrală pentru cele 20 de țări care utilizează moneda euro.

BCE a propus, de asemenea, consolidarea capacității anumitor tipuri de obligațiuni de a 'absorbi pierderile'. Propunerea se referea la așa-numitele obligațiuni de tip AT1 emise de bănci, care au fost în centrul atenției încă de la implozia Credit Suisse din 2023. Pentru a facilita preluarea băncii elvețiene de către rivala UBS, autoritățile de reglementare au depreciat la zero o mare parte din obligațiuni - înfuriind deținătorii de obligațiuni, care, în mod normal, sunt mai bine protejați decât acționarii.

De asemenea, BCE a solicitat simplificarea testelor de stres la nivelul UE la care băncile trebuie să fie supuse în prezent și relaxarea cerințelor de raportare.

În 18 decembrie, președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a semnalat că economia zonei euro trece printr-o schimbare structurală, determinată de investițiile în inteligența artificială (AI), și a dat asigurări că deciziile privind ratele dobânzilor se vor lua doar în funcție de datele disponibile, pe fondul persistenței incertitudinilor ridicate.

În opinia analiștilor, unul dintre mesajele cele mai frapante ale șefului BCE la conferința de presă de joi a fost despre rolul central al AI, în condițiile investițiilor marilor companii și ale IMM-urilor. Cheltuielile sunt axate pe calculatoare de înaltă performanță, rețele de telecomunicații și active necorporale, cum ar fi datele și softul, în locul investițiilor tradiționale în capital fizic.

Deși a admis că AI ar putea în timp spori productivitatea, Lagarde a avertizat împotriva concluziilor premature privind impactul ei asupra așa-numitei 'politici monetare neutre'.

Într-un mediu marcat de șocurile geopolitice, fragmentarea comerțului și incertitudinile ridicate, șeful BCE a argumentat că astfel de parametri structurali rămân neobservabili și nu au fost discutați de Consiliul guvernatorilor la reuniunea din 18 decembrie.

Conform celor mai recente previziuni, BCE se așteaptă acum ca economia zonei euro să înregistreze o creștere de 1,4% în 2025, urmată de un avans de 1,2% în 2026 și de 1,4% atât în 2027 cât și în 2028, cererea internă urmând să aibă un impact mai ridicat decât s-a previzionat anterior.

Inflația ar urma să se situeze la 2,1% în 2025 și sub ținta BCE de 2% în 2026 și 2027, înainte de a reveni la 2% în 2028.AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Dicu, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ada Vîlceanu)