Cu inima grea, viticultorul ungar Viktor Keszler a trebuit să scoată din rădăcină via tânără după doar trei recolte, din cauza epidemiei de flavescența aurie care amenință aproape toate podgoriile Ungariei, informează AFP.

'Încercăm să tratăm podgoriile prin pulverizare (-cu insecticide-nr.) pentru a limita răspândirea', a declarat la sfârșitul lunii noiembrie Viktor Keszler, un producător de vin din satul Zalaszentgrot, în județul Zala (sud-est). 'Dar este inutil: cicadelele (-insecte care sug seva-nr.) care transmit boala se mută în podgoriile netratate sau în vița de vie sălbatică din apropiere și se întorc infectate', se plânge viticultorul în vârstă de 45 de ani, care a pierdut deja jumătate de hectar din podgoria sa care se întinde pe patru hectare.

Ungaria, al 14-lea cel mai mare producător de vin din lume cu 270 milioane de litri în 2024, potrivit Organizației Internaționale a Viei și Vinului (OIV), este renumită pentru regiunile sale viticole precum Tokaj, înscrisă în patrimoniul mondial al UNESCO. Dar, la fel ca în multe alte țări europene, flavescența aurie, una dintre 'cele mai periculoase' boli ale viței de vie, conform OIV, amenință să decimeze parcele întregi. Boala, detectată oficial pentru prima dată în 2013, s-a răspândit anul acesta în 21 din cele 22 de regiuni viticole ale Ungariei. Această răspândire rapidă i-a uimit pe viticultorii ungari și a tras un semnal de alarmă.

'Dacă nu luăm acest lucru în serios, ar putea să elimine practic producția de struguri din Ungaria', a avertizat Janos Frittmann, președintele Consiliului Național al Comunităților Viticole, la mijlocul lunii noiembrie, la conferința anuală a viticultorilor. Potrivit acestuia, izbucnirea bolii a luat industria complet prin surprindere. 'Până acum, viticultorii probabil nu erau suficient de îngrijorați; mulți nici măcar nu cunoșteau simptomele', a declarat Frittmann pentru AFP.

Îngălbenirea frunzelor se numără printre semnele bolii, care s-a agravat din cauza schimbărilor climatice, un factor favorabil dezvoltării cicadelelor, potrivit experților.

Guvernul ungar a deblocat în regim de urgență aproximativ 10 milioane de euro în septembrie, iar în ultimele luni, inspectorii au verificat aproape 8.700 de hectare de viță de vie și au colectat mii de probe, a declarat Ministerul Agriculturii de la Budapesta pentru AFP. Ministerul consideră că a 'reacționat rapid' și a încetinit răspândirea bolii în ultimii 12 ani.

Gergely Gaspar, viticultor și consultant în produse de protecție a plantelor, nu împărtășește această opinie. Potrivit acestuia, guvernul nu a reușit să înțeleagă amploarea problemei și a lăsat departamentul de protecție a plantelor al Autorității pentru Siguranța Alimentară NEBIH 'care suferă de un deficit de personal și este subfinanțată'. De exemplu, în podgoriile din Monor, lângă capitala Budapesta, Autoritatea nu a efectuat nicio inspecție aleatorie timp de șase ani, a declarat Gergely Gaspar pentru AFP. Și atunci când se prelevează probe, analiza lor poate dura o veșnicie din cauza lipsei de capacitate a laboratorului, a adăugat domnul Gaspar, care și-a pierdut toată via de lângă Monor.

Confruntat cu amploarea pagubelor, Viktor Keszler spune că uneori simte că duce o luptă fără speranță. 'Dar dacă statul și autoritățile locale se implică, atunci putem reuși', consideră el.

Elisa Angelini, șefa serviciului de detectare a bolilor de la Centrul de Cercetare în Viticultură și Oenologie (CREA-VE), subliniază că 'boala este descoperită, în general, într-o zonă nouă, în medie la patru ani după infectare, când este deja prea târziu pentru a o eradica'. Prin urmare, viticultorii ungari vor trebui să învețe să trăiască cu această boală, potrivit Elisei Angelini, la fel cum au făcut-o înaintea lor omologii lor din Franța, unde a fost detectată pentru prima dată în 1949, și din Italia. AGERPRES/(AS-editor: Constantin Balaban, editor online: Andreea Lãzãroiu)