Principalul producător agricol din Europa, Franța, este totuși o putere în criză, atacată pe toate fronturile: concurență acerbă, în special din partea altor state europene, tensiuni geopolitice și comerciale, deficit de fermieri și schimbări climatice, arată o analiză AFP.

Un exemplu frapant este acela că balanța comercială cu alimente a Franței ar putea fi negativă în 2025, pentru prima dată în aproape 50 de ani. În timp ce importurile sunt în creștere, exporturile de produse agricole franceze au scăzut cu 20% între 2015 și 2024, iar cele de produse alimentare procesate cu 7%.

Dacă în 2000 Franța era al doilea cel mai mare exportator european de produse agricole, în prezent a căzut pe locul șase, mult în urma Olandei (cu un excedent de 45 de miliarde de euro), Poloniei și Spaniei (care este în frunte la carnea de porc, vin și fructe și legume).

Cel mai mare sector de export al Franței (14% din total), agricultura/prelucrarea alimentelor, a generat peste 82 de miliarde de euro anul trecut, devansând industria aerospațială, vehiculele și echipamentele și produsele chimice. Totuși, acest surplus se reduce constant de câțiva ani, iar cu cinci din nouă luni în deficit sectorul se teme de un sold anual negativ în 2025.

'Suveranitatea noastră alimentară este în pericol, iar deficitul istoric al balanței noastre comerciale, pe care l-am putea experimenta anul acesta pentru prima dată din anii 1970, este o ilustrare dramatică a acestui lucru', a declarat duminică ministrul francez al Agriculturii, Annie Genevard, pentru cotidianul financiar Les Echos.

Un exemplu al situației dificile prin care trece agricultura franceză este cel din sectorul cerealier. Franța rămâne principalul producător și exportator de cereale din Uniunea Europeană, dar pierde teren.

În 2024, exporturile de cereale au scăzut cu peste 1 miliard de euro (la 6,6 miliarde de euro față de 7,7 miliarde de euro în 2023), din cauza unei scăderi atât a prețurilor (-17% pentru orz și -16% pentru grâu), cât și a volumelor. De atunci, acestea și-au revenit (+49% față de anul precedent, la sfârșitul lunii septembrie), impulsionate de o recoltă puternică de grâu în 2025. Cu toate acestea, creșterea randamentelor nu compensează tendința descendentă a suprafețelor cultivate cu grâu - cea mai mică suprafață din ultimii 20 de ani - și nici scăderea prețurilor pe piețele mondiale, unde concurența este acerbă cu grâul 'din Marea Neagră'.

Creșterea producției ar putea permite Franței să exporte 16 până la 17 milioane de tone de grâu în 2025-2026, inclusiv 10 milioane de tone către țări terțe (în afara UE). Însă, în ciuda creșterii achizițiilor din partea Marocului, acest obiectiv va fi dificil de atins fără Algeria, mai vechiul client principal pentru grâul francez, care acum evită fosta putere colonială, sau China, care a fost un cumpărător foarte mic în ultimele luni.

În cazul vinului, schimbările climatice, scăderea consumului, în special de vin roșu, dar și o dispută comercială cu Statele Unite, o piață chineză în scădere și creșterea costurilor își pun amprenta asupra industriei vinicole franceze. În 2024, în timp ce Italia - principalul exportator mondial - a înregistrat o creștere a comenzilor, exporturile franceze de vin și băuturi spirtoase au scăzut cu 4% în valoare, după o scădere de 6% în 2023, chiar dacă volumele s-au stabilizat. Și acest lucru s-a întâmplat înainte de impunerea unor tarife de 15% pe piața americană, cea mai mare piață a sectorului. În ceea ce privește recolta din 2025, redusă de valul de căldură și seceta din vară, aceasta ar putea fi cea mai mică din 1957.

În sectorul creșterii animalelor, Franța este țara cu cel mai mare efectiv de bovine din UE (peste 16 milioane de capete), care este însă într-un declin accelerat, cu 1,2 milioane de vaci mai puțin în ultimii 10 ani.

Sectorul creșterii animalelor suferă de o lipsă de forță de muncă și de venituri și denunță concurența neloială generată de acordurile de tip UE-Mercosur, din cauza standardelor de producție diferite. Potrivit reprezentanților sectorului, 25% din carnea de vită consumată în Franța este în prezent importată (55% în sectorul restaurantelor).

Sectorul creșterii ovinelor a pierdut 65.000 de exploatații și a înregistrat o scădere a sacrificării mieilor cu 40% în 20 de ani. Anul trecut, 59% din carnea de oaie a fost importată.

În ceea ce privește carnea de pasăre, producția franceză a scăzut cu aproape 30% de la vârful atins în 1997, fiind în urma Poloniei, liderul european a cărui producție s-a cvadruplat, precum și a Spaniei și Germaniei. În același timp, cererea internă a crescut cu 35%, aruncând balanța comercială în deficit. AGERPRES/(AS - redactor: Constantin Balaban, editor: Oana Tilică, editor online: Adrian Dădârlat)