Grupul statelor puternic industrializate (G7) și Uniunea Europeană poartă discuții privind înlocuirea plafonului de preț la exporturile de petrol rusesc cu o interdicție totală a serviciilor maritime, în dorința de a reduce veniturile din petrol care ajută la finanțarea războiului Rusiei în Ucraina, au declarat pentru Reuters mai multe surse din apropierea acestui dosar.

Rusia exportă peste o treime din petrolul său prin intermediul tancurilor petroliere occidentale - în principal către India și China - utilizând servicii de shipping occidentale. Interdicția acestor servicii ar pune capăt comerțului cu petrol al Rusiei, care se desfășoară în mare parte prin flotele țărilor maritime din UE, inclusiv Grecia, Cipru și Malta.

Celelalte două treimi din exporturile de petrol rusesc se realizează printr-o flotă de sute de petroliere care operează în afara controlului și standardelor maritime occidentale, cunoscută sub numele de 'flota din umbră'. Rusia ar fi nevoită să extindă această flotă dacă G7 și UE impun interdicția privind serviciile maritime.

Sursele citate de Reuters au dezvăluit că interdicția privind serviciile maritime ar putea face parte din următorul pachet de sancțiuni al UE împotriva Rusiei, programat pentru începutul anului 2026. Cele 27 de state membre UE ar dori să aprobe interdicția împreună cu un acord general în cadrul G7.

Oficialii britanici și americani sunt cei care promovează ideea în cadrul reuniunilor tehnice G7, au dezvăluit sursele. Orice decizie finală a SUA va depinde de tacticile de presiune pe care administrația președintelui Donald Trump le alege în contextul discuțiilor de pace pe care le intermediază între Ucraina și Rusia.

În timp ce G7 și UE au redus aproape complet importurile de petrol rusesc după 2022, noua măsură ar reprezenta cea mai apropiată situație de o interdicție totală privind comerțul cu țiței și combustibil rusesc, nu numai la nivelul importurilor, ci și la nivelul transporturilor și serviciilor maritime.

G7 a impus un plafon de preț la petrolul rusesc în 2022, după ce Rusia a invadat Ucraina, în ideea de a reduce veniturile Kremlinului, permițând în același timp țărilor terțe să cumpere petrol rusesc folosind servicii occidentale - dar numai în cazul în care cumpărătorii plăteau Rusiei mai puțin decât plafonul de preț.

Pentru a evita plafonarea, Rusia a redirecționat o mare parte din petrolul său către Asia cu propriile nave, multe dintre acestea fiind ulterior sancționate de Occident. Aceste nave sunt vechi, proprietatea lor este opacă și navighează fără a beneficia de asigurare occidentală.

Administrația fostului președinte american Joe Biden a susținut că, dacă Rusia ar cheltui mai mulți bani pe petroliere, ar avea mai puțini bani pentru a purta război în Ucraina.

Administrația Trump a fost mai sceptică în privința plafonării prețurilor și a refuzat să sprijine Marea Britanie, UE și Canada atunci când acestea au convenit să reducă plafonul de preț pentru petrolul rusesc de la 60 de dolari pe baril până la 47,6 dolari pe baril, în luna septembrie 2025.

Potrivit unor analize realizate de Centrul de Cercetare pentru Energie și Aer Curat (CREA), un organism independent cu sediul în Finlanda, în luna octombrie, Rusia a exportat 44% din petrolul său cu nave care fac parte din așa-numita 'flotă din umbră' și care sunt vizate de sancțiuni. Aproximativ 18% din petrol a fost transportat cu tancuri petroliere din 'flota din umbră', dar care nu sunt sancționate, în timp ce navele petroliere cu legături cu țările G7, UE și Australia au transportat 38% din petrolul rusesc.

Flota totală care transportă petrol sancționat din Rusia, Iran și Venezuela cuprinde 1.423 de nave petroliere, dintre care 921 sunt supuse sancțiunilor SUA, Marii Britanii sau UE, potrivit specialistului în date maritime Lloyd's. AGERPRES/(AS - redactor: Constantin Balaban, editor: Oana Tilică, editor online: Ady Ivaşcu)